Țesutul gras de la nivelul abdomenului – odată ce există aici, îl găsim și în jurul organelor vitale: inimă, ficat sau rinichi. Şi produce substanțe de inflamație.
Acestea, de fapt, determină rezistența la insulină – faza premergatoare diabetului. Explicaţii la „Doctor de bine”, transmite protv.ro.
În adolescență, există rezistanța fiziologică la insulină. Hormonul insulină, produs de pancreas, participă la toate procesele de creștere din organismul uman. O nouă zi începe prin creșterea glicemiei. Fenomenul este normal.
Dr. Mihai Comșa, medic specialist diabet:
„Hormonii de stres cresc glicemia, secreția lor este activă, la trezire apare acel fenomen al zorilor – glicemiile cresc foarte mult.”
Pancreasul trebuie să muncească mai mult ca să bage zahărul în celule. Controlul va apărea după 18 ani. Se reglează atunci neuro-transmițătorii din creier. Și dispare tot atunci rezistența fiziologică la insulină. Acesta e normalitatea.
Ne uităm și la fenomenul numit tot rezistență la insulină, care înseamnă boală.
Interiorul abdomenului. Trecem de grăsimea de sub piele. Și privim organele din cutia abdominală. Cum vă dați seama că aveți prea multă grăsime internă?
Dr. Rubin Munteanu, medic primar chirurgie bariatrica:
„Uneori, e mai mult înăuntru decât este sub piele. Au un sindrom de presiune introabdominală crescută. Abdomenul nostru are un număr de organe. Dacă ai și multă grăsime pe lânga aceste organe, presiunea din interiorul abdomenului este mare.”
Presiune mare înseamnă că noaptea, în special, veți urina des. Grăsimea de pe abdomen determină factori de inflamație. Ce fac aceștia?
Dr. Răzvan Vasilescu, medic primar diabet si boli de nutritie:
„La nivelul țesutului adipos apare o rezistență ca un zid, și de asta îți trebuie din ce în ce mai multă insulină pentrut a dărâma acest zid. Mai întâi, luăm în greutate, apoi devenim obezi, după care ai nevoie din ce în ce mai multă insulină și apoi nu se mai secretă.”
Vedem organismul uman drept o rețea uriașă de comunicații. Rezistența la insulină apare atunci când celulele din organism nu răspund corect la semnalele de comunicare – de la insulină. Acest lucru crește riscul de a dezvolta prediabet și, eventual, diabet de tip 2.
La început, pancreasul secretă mai multă insulină pentru a menține nivelulul normal de zahăr din sânge. Apoi devine incapabil să dea insulină suplimentar. Ca să spargă zidul din celule. Apar, în mod constant, niveluri ridicate de glucoză din sânge, ceea ce poate duce la prediabet și la diabet de tip 2. Aceasta e legătura cu grăsimea de pe abdomen.
Cum reglăm rezistența la insulină?
Cu dietă. Zilnic.
Cu mișcare. Zilnic. Prin mers pe jos în ritm alert, mușchii devin mai sensibili la insulină, fenomen benefic.
Și ne mai ajutăm renunțând la fumat. Pentru că scad, global, factorii de inflamație.
