Bogații lumii ar putea fi, în realitate, mai puțin inteligenți decât cei care nu câștigă la fel de mulți bani, potrivit unei cercetări publicate în European Sociological Review, citate de Science Alert.
Faptul că o persoană câștigă un salariu foarte mare nu înseamnă neapărat că este mai inteligentă decât cineva care câștigă mai puțini bani, arată un studiu recent. Mai mult, unii dintre cei mai bogați oameni ar avea un scor mai mic la abilitățile cognitive decât persoanele cu venituri mai mici.
Cercetătorii studiului susțin că aceste „incapacități cognitive” pe care le au mulți dintre oamenii cu venituri mari arată că ei ajung la cele mai înalte trepte de salarizare mai degrabă datorită resurselor disponibile ale familiei, sau datorită norocului în carieră, decât a faptului că sunt inteligenți.
O echipă de cercetători de la Universitatea Linköping din Suedia, Institutul Universitar European din Italia și Universitatea din Amsterdam din Țările de Jos susțin că o abilitate cognitivă bună e necesară și mai importantă pentru o cei care sunt pe o poziție mai jos pe scara salarială.
„Credem că relația dintre abilitate și salariu este puternică în general, deși la persoanele care câștigă peste 60.000 EUR pe an se observă că abilitățile cognitive sunt la un nivel modest”, scriu cercetătorii. Studiul se bazează pe datele a 59.387 de bărbați suedezi care au finalizat un test de recrutare militară la vârsta de 18 sau 19 ani. Deși acest lucru limitează constatările în ceea ce privește naționalitatea și sexul, oferă totuși un eșantion relativ mare într-o varietate de niveluri de salarizare și ocupații.
Rezultatele cercetării demontează narațiunea conform căreia mulți trăiesc într-o meritocrație în care succesul și veniturile mai mari sunt câștigate de intelect și talent superior. Studiul arată că inteligența nu crește în același timp cu succesul sau cu veniturile.
Asta nu înseamnă că a fi inteligent sau a studia din greu nu contează deloc în ceea ce privește cât câștigi. Joacă un rol, însă în ce privește nivelurile de salarizare de vârf, intră în joc alți factori mult mai semnificativi, precum mediul socioeconomic, cultura, trăsăturile de personalitate și norocul. „Micile diferențe inițiale de succes între indivizi nu sunt anulate în timp, ci cresc, caracterizate fiind de inegalități extreme”, scriu cercetătorii.
De asemenea, studiul a constatat că prestigiul locului de muncă nu crește odată cu capacitatea cognitivă în profesii precum medicina, avocatura sau mediul școlar. Prestigiul nu pare direct legat de venituri mai mari, arată cercetătorii.
Toate acestea sunt importante într-o lume în care cei foarte bogați continuă să devină mai bogați și să aibă mai multă influență asupra peisajelor politice, sociale și economice globale. Totuși, aceste persoane nu vor fi întotdeauna și cele mai deștepte din încăpere.
