Serghei Şoigu, ministrul rus al apărării, a declarat luni că revolta grupului de mercenari Wagner a eşuat luna trecută datorită loialităţii trupelor regulate, acestea fiind primele sale comentarii publice despre rebeliunea lui Evgheni Prigojin, deşi acesta ar fi beneficiat de susţinerea unui general de top al armatei ruse, Serghei Surovikin, care, de altfel, ar fi fost arestat.
Planurile de destabilizare a situaţiei din Rusia, la sfârşitul lunii iunie, au eşuat în primul rând datorită loialităţii – faţă de jurământ şi faţă de datoria militară – de care a dat dovadă personalul forţelor armate ruse, a declarat ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, citat luni de agenţia TASS.
“Nu pot să nu abordez o altă problemă, la care răspunsurile exhaustive au fost deja date de comandantul nostru suprem în funcţie (Vladimir Putin – n.r.). Este vorba despre tentativa de destabilizare a situaţiei din Rusia în perioada 23-25 iunie. Aceste planuri au eşuat în primul rând pentru că personalul forţelor armate a fost loial jurământului şi datoriei militare”, a declarat ministrul în timpul unei teleconferinţe cu personalul superior al armatei ruse.
Şoigu a menţionat că provocarea nu a afectat “operaţiunea specială” din Ucraina, unde militarii au continuat să îndeplinească “cu curaj şi abnegaţie” sarcinile care le-au fost încredinţate. “Mulţumesc personalului pentru serviciul lor conştiincios”, a spus ministrul.
Forţele armate ucrainene, care au lansat atacuri nereuşite timp de aproape o lună, nu au reuşit în nicio direcţie, pierzând aproximativ 2.500 de arme, a subliniat ministrul. Potrivit acestuia, Kievul a pierdut, printre altele, 16 tancuri Leopard, toate care au fost furnizate Ucrainei de Polonia şi Portugalia.
Evgheni Prigojin, devenit de-a lungul anilor unul dintre oligarhii apropiaţi lui Putin, a încercat, împreună cu grupul său privat de mercenari să-i dea jos pe principalii conducători ai armatei ruse, ministrul Serghei Şoigu şi şeful Statului Major Valeri Gherasimov, cu care avea un conflict de lungă durată.
Complotul lui Prigojin presupunea capturarea celor doi, atunci când aceştia urmau să viziteze o regiune de la graniţa cu Ucraina, a scris Wall Street Journal. Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a aflat însă de complot cu două zile înainte ca acesta să fie pus în aplicare, forţându-l pe Prigojin să îşi schimbe planurile în ultimul moment şi să pornească în schimb în marş spre Moscova. Mercenarii Wagner au preluat controlul asupra unei baze militare cheie din oraşul Rostov pe Don, iar trupele se apropiau de capitala rusă când Prigojin a pus capăt revoltei, graţie unei medieri a liderului din Belarus, Aleksandr Lukaşenko, acolo unde Prigojin a primit, de altfel, exil.
Au existat speculaţii cu privire la rolul unor comandanţi ruşi în momentul în care revolta s-a declanşat, în seara zilei de 23 iunie. Astfel, comandantul forţelor aeriene ruse, generalul Serghei Surovikin, ar fi ştiut despre planurile lui Evgheni Prigojin de a se răzvrăti împotriva conducerii militare ruse. Surovikin a făcut apel la Prigojin să oprească revolta la scurt timp după ce aceasta a început, într-un mesaj video în care a lăsat să se înţeleagă că este de partea lui Putin. Însă începând de a doua zi generalul Surovikin nu a mai fost văzut în public, iar pe surse a apărut informaţia că ar fi fost arestat.
