Polonia a anunțat prin vocea ministrului său de externe că va lovi dronele rusești deasupra Ucrainei, dacă există riscul ca acestea să intre în spațiul aerian polonez. Alexandru Grumaz, primul general român format de americani la Harvard, explică ce s-ar putea întâmpla în continuare.
Ucraina a solicitat în mai multe rânduri NATO să doboare rachetele și dronele rusești și să creeze un scut aerian deasupra teritoriului său. Apelurile președintelui Volodimir Zelenski au fost însă respinse de Alianță, care a reafirmat că nu dorește să intre în conflict cu Federația Rusă.
Liderul de la Kiev nu s-a dat însă bătut și a trecut la planul 2, prin care a cerut vecinilor săi, Polonia și România să doboare rachetele și dronele rusești deasupra Ucrainei și a dat ca exemplu acțiunea aliaților Israelului, SUA, Franța și Marea Britanie, care au neutralizat în această primăvară un atac lansat de Iran asupra statului evreu. Până de curând, apelurile sale nu au găsit răspuns favorabil, ba chiar s-au lovit de refuzul Varșoviei. Până zilele trecute, când oficialii polonezi s-au răzgândit.
Într-un interviu pentru Financial Times, Radosław Sikorski, ministrul de externe polonez, a anunțat că Polonia și alți aliați ucraineni care împart granița cu țara lovită de război au „datoria” să doboare rachetele rusești care sosesc înainte ca acestea să intre în spațiul lor aerian, indiferent de poziția NATO cu privire la o astfel de situație. România nu a dat încă un răspuns.
S-au răzgândit polonezii cu adevărat?
„Adevărul” a discutat cu generalul (r) Alexandru Grumaz, primul ofițer important român pregătit în SUA pentru a ajuta la integrarea României în NATO, despre acest subiect, pentru a afla dacă o astfel de acțiune ar fi oportună, dar și despre riscurile la care s-ar expune țara noastră în acest caz.
El a amintit că inițial polonezii au respins cererea Ucrainei, dar românii nu au dat niciun răspuns oficial.
„Polonezii i-au răspuns lui Zelenski, noi nu. Polonia a spus inițial că nu va doborî rachete rusești și drone peste Ucraina. Acest lucru a fost declarat de ministrul adjunct polonez al Apărării Naționale Pawel Zalewski după o întâlnire informală a miniștrilor apărării din UE la Bruxelles. Oficialul guvernului polonez a remarcat că aliații UE și NATO «nu sunt părți la acest război». În schimb, Polonia a pledat pentru o întărire semnificativă a capacităților de apărare ale Ucrainei. Probabil că România va fi parte din această soluție a polonezilor”, a spus generalul român.
Doar cu câteva zile în urmă, Polonia a revenit asupra deciziei. Sau cel puțin așa lasă să se înțeleagă, prin vocea ministrului de externe de la Varșovia.
„Discuția privind doborârea dronelor sau a rachetelor care se îndreaptă spre teritoriul unui stat NATO a fost reluată. Un interviu a lui Radoslaw Sikorski, ministrul de externe polonez, pentru FT ne spune că Polonia și alți aliați ucraineni care împart granița cu țara lovită de război «au datoria» să doboare rachetele rusești care sosesc înainte ca acestea să intre în spațiul lor aerian, indiferent de poziția NATO cu privire la o astfel de situație. «Aderarea la NATO nu depășește responsabilitatea fiecărei țări pentru protecția propriului spațiu aerian – este propria noastră datorie constituțională», a spus Sikorski. «Sunt personal de părere că, atunci când rachetele ostile sunt pe cale să pătrundă în spațiul nostru aerian, ar fi legitimă autoapărare (să le lovesc), deoarece odată ce trec în spațiul nostru aerian, riscul ca resturi să rănească pe cineva este semnificativ»”, a mai amintit generalul.
NATO nu riscă
În opinia sa, NATO își va menține poziția și va evita o confruntare cu Federația Rusă, mai ales că totul ar putea degenera spre un război nuclear, care ar distruge întreaga lume. România va urma liniile politicii NATO și va evita orice conflict cu Moscova, consideră generalul, mai ales că nici legislația nu i-ar permite să intervină într-un război în care nu este parte. Mai mult, România ar trebui, spune generalul, să promoveze o lege care să-i permită să doboare dronele rătăcite care intră accidental în spațiul său aerian.
„Dorința NATO, care este o alianță defensivă, este să nu ne implicăm în operațiunile din Ucraina. Din acestă cauză NATO și-a sporit prezența în regiunea Mării Negre. În momentul de față, Armata României nu poate să ducă operații de luptă pe timp de pace. Trebuie dată o stare excepțională, stare de asediu sau stare de război. Armata României nu poate să opereze sistemele de armament în afara obiectivelor militare sau a terenurilor de instrucție pe care le avem în momentul de față. Pentru moment Armata Română trebuie să promoveze în Parlament legile necesare pentru a doborî dronele străine care intră ilegal pe teriroriul României”, adaugă el.
Nu e cazul să intervenim
El a explicat și de ce România nu poate doborî în prezent nici măcar dronele care cad accidental pe teritoriul său sau îi tranzitează spațiul aerian.
„Pe teritoriul nostru au căzut «drone momeală» după câte știu eu pentru că rușii folosesc într-un atac și astfel de «momeli» (acele drone care nu transportă încărcătură exploziva și a căror explozie este datorată combustibilului de la bord). Din punctul meu de vedere, drona sau rămășița de dronă nu trebuie echivalată cu o aeronavă și nu se poate da un răspuns conform bazei legale pe care o avem în momentul de față. Ea trebuie asimilată muniției teleghidate (munții rătăcitoare). Actul normativ existent prevede dreptul de a lua măsuri împotriva «aeronavelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian al României», iar entitatea care răspunde este Ministerul Apărării Naţionale, care «va lua succesiv măsuri»”, detaliază generalul Grumaz.
El a explicat și care e poziția Ministerului Apărării Naționale, în acest moment. „MApN a anunțat într-un comunicat intensificarea măsurilor de monitorizare și supraveghere a spațiului aerian național cu forțele și mijloacele aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană. Totodată sunt folosite mijloacele de avertizare a populație avute la ora actuală la îndemână. Reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) cer respectarea recomandărilor din mesajele Ro-Alert și folosirea numărului de urgență 112. Cam atât putem face acum”, mai adaugă el.
Generalul Alexandru Grumaz este de acord cu poziția actuală a României și nu crede că ar fi necesar ca România să intervină în spațiul aerian al Ucrainei. Totuși, precizează el, discuția rămâne descisă.
„La polonezi, nu avem drone, avem rachete balistice care au căzut pe teritoriul lor. Discuția este deschisă, dar în opinia mea nu cred că e necesară o implicare în doborârea dronelor sau a rachetelor deasupra teritoriului Ucrainei. Sunt tot felul de opinii referitor la spațiul aerian ucrainean. Unii parlamentari germani atât din partidele aflate la putere, cât și din opoziție, au susținut ideea ca țările europene din cadrul NATO să apere spațiul aerian de deasupra vestului Ucrainei, chiar de pe teritoriul Alianței Nord-Atlantice, a relatat publicația germană Frankfurter Allgemeine Zeitung în mai anul acesta. Materialul se referea la doborârea dronelor, nu specifica nimic despre rachetele balistice care atacă vestul Ucrainei”, mai spune el.
Generalul admite că în cazul în care România ar decide să doboare dronele și rachetele rusești deasupra Ucrainei ar risca un conflict cu Rusia lui Putin. Pe de altă parte, generalul Alexandru Grumaz nu crede că Polonia va merge până la capătriscând un conflict deschis cu Federația Rusă. „E o declarație politică”, încheie generalul Alexandru Grumaz.
Cine e generalul Grumaz
Generalul (r) Alexandru Grumaz este absolvent al Universității de Apărare a SUA cu titlul de master în Strategia Resurselor de Apărare și a programului Senior Executives programme in National and International Security, John F Kennedy School of Government, Harvard University.
Fost consul general al României la Shanghai, generalul a ocupat poziții importante în Ministerul Apărării Naționale ca șef al Direcției de Management al Resurselor pentru Apărare, director al Directoratului de Planificare Integrată a Apărării sau Inspector pentru armamente. Grumaz a ocupat poziția de prim-adjunct al Directorului STS, fiind specialist în telecomunicații. Are expertiză în planificarea strategică, în relațiile internaționale militare și civile și experiență în planificarea și managerierea complexă a bugetului unei organizații. Este un bun cunoscător al vieții politice și militare din China și Statele Unite ale Americii unde și-a petrecut o parte din cariera militară și diplomatică. Actualmente este președintele Centrului de Analiză și Studii de Securitate.
