Datoria publică externă a R. Moldova a crescut cu 33% în doi ani

În ultimii doi ani, datoria publică externă a Republicii Moldova a crescut cu peste un miliard de dolari, iar datoria totală a ajuns la peste 10 miliarde, conform datelor Băncii Naționale. Cea mai mare parte a creșterii vine din împrumuturile luate de stat.

În timp ce opoziția acuză guvernarea că se împrumută excesiv și transferă povara financiară asupra cetățenilor, autoritățile susțin că resursele sunt direcționate către dezvoltare și reforme. Experții economici, consultați de Teleradio-Moldova, dau asigurări că nivelul actual al datoriei rămâne sustenabil și nu pune în pericol stabilitatea financiară a țării, transmite M1.

Datoria externă totală a Republicii Moldova a crescut constant în perioada 2022–2024, ajungând de la 9,57 miliarde de dolari în 2022 la peste 10,21 miliarde în trimestrul III din 2024, potrivit celor mai recente date publicate de Banca Națională. Această majorare este susținută în special de creșterea datoriei externe publice, adică a împrumuturilor contractate de administrația publică centrală și locală.

Datoria publică externă a crescut cu peste 1 miliard de dolari

Evoluția datoriei publice externe arată o creștere semnificativă în doar doi ani – de la 3,17 miliarde de dolari în 2022 la un nivel estimat de 4,23 miliarde în 2024. Aceasta reprezintă un avans de aproximativ 1,06 miliarde de dolari, echivalentul unei creșteri de peste 33%.

În ceea ce privește datoria totală externă, cifrele indică o creștere de 638 milioane de dolari în aceeași perioadă, adică o majorare de 6,6%. Ponderea datoriei publice în totalul datoriei externe a crescut la 41% în 2024.

Creșterea datoriei externe a Republicii Moldova în ultimii ani nu reprezintă un motiv de alarmă, ci trebuie privită în contextul evoluției economiei naționale și al costurilor de finanțare, susține experta în economie Marina Soloviova. Potrivit acesteia, nivelul actual al datoriei externe, raportat la PIB, este moderat și sub limitele considerate riscante de Fondul Monetar Internațional.

„În termeni absoluți, în dolari, datoria externă totală a Republicii Moldova a crescut cu aproximativ un procent comparativ cu anul trecut. Însă, dacă raportăm datoria externă la mărimea economiei, adică la PIB, ea de fapt a fost în scădere, pentru că la sfârșitul anului 2023, datoria externă totală a fost de circa a 60% de raportată la PIB, iar la sfârșitul anului 2024 a fost de 56% de raportată la PIB, deci a fost o scădere cu 4 puncte procentuale”, a explicat Soloviova.

Împrumuturile externe, mai sustenabile decât cele interne

Creșterea datoriei publice externe, cu circa un miliard de dolari în ultimii doi ani, se explică și prin strategia statului de a accesa credite externe în condiții avantajoase. Marina Soloviova sugerează că împrumuturile externe sunt semnificativ mai ieftine decât cele de pe piața internă, unde dobânzile la valorile mobiliare de stat sunt de aproximativ 9%. „Rata dobânzii medii la împrumuturile externe în 2023 a fost de doar 2,5%. Este logic ca statul să se împrumute din exterior, mai ales în condiții concesionale. În plus, chiar dacă datoria publică a crescut, raportul acesteia la PIB a urcat doar cu un punct procentual – de la 23% la 24%”, a explicat experta.

Nivelul datoriei, sub limitele internaționale

Potrivit criteriilor stabilite de FMI și Banca Mondială, Republica Moldova se află departe de pragurile de alertă privind îndatorarea. Limita pentru datoria publică externă este de 45% din PIB, iar la sfârșitul anului 2024, Moldova avea un nivel de 24%, adică de două ori mai mic. În ceea ce privește serviciul datoriei externe – adică rambursarea creditelor și plata dobânzilor – experta menționează că limita este de 22% din exportul de mărfuri și servicii, iar R. Moldova a înregistrat anul trecut doar 8%.

Problema nu este cât ne împrumutăm, ci cum cheltuim banii

Marina Soloviova mai atrage însă atenția la destinația fondurilor, nu la volumul împrumuturilor: „În general, ar fi bine ca împrumuturile să fie cheltuite în scopuri productive, în sensul că ele trebuie să aducă creștere economică mai mare decât rata dobânzii. De exemplu, dacă anul trecut rata medie dobânzii la împrumuturile externe a fost de 2,5%, noi ar trebui să avem o creștere economică mai mare decât 2,5% ca să putem deservi datoria fără multă durere.”

În contextul în care Comisia Europeană urmează să acorde Republicii Moldova împrumuturi și granturi de aproximativ 1,9 miliarde de euro, Soloviova susține că banii ar trebui investiți în infrastructura energetică, cercetare, educație, recalificarea forței de muncă, modernizarea administrației și infrastructura rutieră.

Opoziția critică frecvent guvernarea pentru împrumuturi

Subiectul datoriei publice este adesea adus în atenția opiniei publice de partidele de opoziție, atât parlamentare, cât și extraparlamentare. Acestea acuză guvernarea că împrumută excesiv Republica Moldova și susțin că, în cele din urmă, povara acestor împrumuturi va cădea asupra cetățenilor.

În viziunea opoziției, creșterea accelerată a datoriei publice este una îngrijorătoare și ar fi rezultatul unei guvernări care se bazează tot mai mult pe credite externe și interne pentru a-și susține programele sociale și de investiții. Reprezentanții Blocului Comuniștilor și Socialiștilor denunță așa-numitul Buget +PLUS. „Acum, cu câteva luni înainte de alegeri, Guvernul vine cu cel mai mare pachet de investiții de 8 miliarde, cică numit pompos Buget Plus. Pentru drumuri, fermieri, infrastructură. De unde vin acești bani? Se pare că e vorba de credite, datorii pe care le veți pune tot pe cetățeni”, a declarat deputatul BCS, Bogdan Țîrdea, la ședința Parlamentului de luni, când a fost aprobat modificări la Bugetul de stat.

Premierul Dorin Recean respinge acuzațiile. Potrivit șefului Cabinetului de miniștri, nivelul datoriei înregistrat de țara noastră este redus, în comparație cu alte state din regiune, iar împrumuturile sunt justificate, dacă banii sunt investiți cu responsabilitate: „Republica Moldova este țara cu, practic, cea mai mică datorie publică din regiune. Problema nu este în datorie, ci în felul în care investim banii – în infrastructură, în economie – astfel încât să asigurăm dezvoltare. Nu este o problemă să ne împrumutăm, important e să o facem responsabil”.

Și analistul politic și economic Victor Ciobanu respinge retorica potrivit căreia datoria externă ar reprezenta o problemă gravă pentru Republica Moldova. Acesta consideră că opoziția readuce frecvent acest subiect în spațiul public, fără să vină cu soluții alternative. „Acest subiect se aduce cu regularitate de toate opozițiile, de când țin eu minte, despre datoria externă, care nu este una critică pentru Republica Moldova”. Potrivit lui Ciobanu, multe țări europene au datorii externe de peste 100% din PIB, fără ca acest lucru să fie considerat alarmant.

„Opoziția folosește aceste subiecte din lipsă de imaginație și de propuneri concrete economice (…). Ei revin la aceeași datorie, care este o temă perimată și nu reprezintă niciun pericol pentru economia Republicii Moldova,” a declarat analistul.

Ciobanu consideră că dezbaterea publică ar trebui să se axeze mai degrabă pe modul în care sunt investiți banii împrumutați, și nu pe existența împrumuturilor în sine. În opinia sa, opoziția ar trebui să vină cu propuneri clare de dezvoltare economică în contextul sprijinului oferit de Uniunea Europeană.