Preşedinta Comisiei Ursula von der Leyen a declarat vineri că Rusia desfăşoară un „atac monstruos” asupra Republicii Moldova, prin campanii de dezinformare şi atacuri cibernetice, şi a dat asigurări că UE este pregătită să sprijine Chişinăul în cazul în care Kremlinul sau politicienii locali afiliaţi acestuia vor încerca să destabilizeze ţara în contextul alegerilor parlamentare din toamnă.
„Avem şi instrumente, şi echipe de reacţie rapidă împotriva atacurilor cibernetice. (…) Suntem pregătiţi să apărăm Republica Moldova în toate modurile”, a declarat von der Leyen, la conferinţa de presă comună susţinută la Chişinău alături de preşedinta Maia Sandu şi de preşedintele Consiliului European, António Costa, după încheierea primului summit UE – Republica Moldova, relatează NewsMaker, preluat de news.ro.
Preşedinta Comisiei Europene a lăudat în context eforturile autorităţilor de la Chişinău de a contracara aceste ameninţări.
La rândul său, preşedintele Consiliului European, António Costa, a declarat că aderarea Moldovei la UE este o decizie democratică, care trebuie respectată: „Suntem o uniune a democraţiilor, o uniune care aşteaptă încă o democraţie puternică, cum este Moldova, să ni alăture. Din acest motiv, trebuie să apărăm şi să consolidăm democraţia în Europa şi în Moldova”, a subliniat Costa.
Înainte de acest prim summit între UE şi Republica Moldova – care este ţară candidată la aderare – vicepremierul pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, declara într-un interviu pentru Reuters că Moldova doreşte să înceapă primul capitol al negocierilor de aderare la Uniunea Europeană înainte de alegerile din septembrie, pentru a contracara dezinformarea rusă din ţară pe tema UE. Politicienii pro-ruşi, mass-media şi conturile de social media pro-ruse susţin că UE nu este interesată, de fapt, să aibă Moldova ca membru cu drepturi depline.
La conferinţa de presă comună cu von der Leyen şi Costa, preşedinta Maia Sandu a subliniat că Uniunea Europeană oferă cel mai mare sprijin din istoria Republicii Moldova pentru dezvoltarea ţării, în timp ce forţe ostile încearcă să blocheze accesul la fonduri şi parteneriate strategice. În acest context, şefa statului a menţionat că autorităţile lucrează în strânsă cooperare cu UE pentru a întări capacitatea instituţiilor de a rezista ameninţărilor hibride.
„Kremlinul şi vocile sale, împrăştiate strategic, inclusiv la Chişinău, încearcă să ne convingă că Moldova nu trebuie ajutată. Ei nu respectă alegerea poporului nostru, nu ne văd ca egali. Nu cunosc ce înseamnă ajutor şi solidaritate – cunosc doar şantaj şi control”, a declarat Maia Sandu.
TENTATIVĂ DE PERTURBARE A SUMMITULUI
Primul summit UE-Moldova a avut loc vineri, la Chişinău, cu mai puţin de trei luni înaintea alegerilor parlamentare, considerate cruciale pentru miza proeuropeană a ţării. Autorităţile moldovene au avertizat deja că Rusia şi politicieni loiali Kremlinului ar putea încerca să destabilizeze situaţia şi să influenţeze votul cetăţenilor.
Oamenii legii din Republica Moldova au efectuat, recent, percheziţii la persoane din anturajul politicianului fugar prorus Ilan Şor într-un dosar legat de tentativă de corupere a alegătorilor şi influenţare ilegală a scrutinului din septembrie.
De altfel, primul summit UE-Moldova a fost marcat, vineri, de o tentativă de perturbare pusă la cale, potrivit poliţiei, de „gruparea criminală Şor”. Cu puţin timp înainte de sosirea liderilor europeni la Reşedinţa de Stat, un grup de persoane a organizat un protest neautorizat în apropierea clădirii, însă oamenii legii au intervenit rapid şi au înăbuşit manifestaţia. Tot vineri, Aeroportul Internaţional Chişinău a fost ţinta unui apel fals cu bombă. Poliţia a precizat că asemenea scenarii au fost anticipate, iar intervenţia oamenilor legii a fost promptă.
ROAMING LIBERALIZAT CU UE PENTRU MOLDOVENI DE LA 1 IANUARIE 2026 ŞI O PRIMĂ TRANŞĂ DIN FONDURILE EUROPENE
Oficialii europeni au confirmat la Chişinău că Republica Moldova este pregătită să adere la programul „Roam like at Home”. Începând cu 1 ianuarie 2026, cetăţenii moldoveni vor putea utiliza telefonia mobilă şi internetul în UE fără taxe suplimentare.
„Noi vom elimina toate costurile de roaming. Din experienţa noastră, în Uniunea Europeană, este o modalitate extraordinară de a conecta oamenii şi business-urile”, a declarat Ursula von der Leyen.
Un punct important pe agenda summit-ului de vineri l-a constituit Planul de Creştere pentru Moldova – un pachet financiar de 1,9 miliarde euro, acordat de blocul comunitar. La finalul summitului, Ursula von der Leyen a anunţat deblocarea unei prime tranşe de 270 milioane euro din acest plan.
Planul de Creştere Economică reprezintă sprijin financiar european care are o componentă de grant în valoare de 520 de milioane de euro, destinată pentru investiţii, asistenţă tehnică şi pentru garantarea creditelor. De asemenea, Moldova poate primi împrumuturi în valoare de 1,5 miliarde de euro, care vor fi acordate în funcţie de progresele înregistrate în procesul de implementare a reformelor asumate.
Sprijinul financiar va fi acordat în baza unor condiţionalităţi, care se regăsesc în Agenda de reforme a Planului de Creştere pentru Republica Moldova, care a fost aprobată de guvern. Aceasta conţine 153 de măsuri şi 56 de reforme ce urmează a fi implementate până la sfârşitul anului 2027.
Agenda de reforme vizează şapte sectoare-cheie: competitivitate economică şi dezvoltarea sectorului privat; conectivitate şi infrastructură digitală; guvernanţă economică; capital social; tranziţia verde şi capitalul natural; securitate şi eficienţă energetică; valori fundamentale.
DECLARAŢIE COMUNĂ: LIDERII UE SUSŢIN O ADERARE RAPIDĂ A MOLDOVEI
Preşedinta Maia Sandu, preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au emis o declaraţie comună în urma primului Summit Moldova-UE. Documentul reafirmă, între altele, angajamentul faţă de o avansare rapidă în procesul de aderare a Moldovei la Uniunea European şi reiterează solicitarea privind retragerea trupelor şi muniţiilor ruse din regiunea transnistreană.
„UE îşi reafirmă angajamentul ferm de a sprijini Moldova pe calea sa de reforme pentru aderarea la UE. Moldova şi-a reconfirmat angajamentul şi determinarea puternice şi constante de a urmări acest obiectiv strategic cu o dedicare de neclintit, inclusiv prin introducerea în Constituţia Republicii Moldova, în urma referendumului din 2024, a obiectivului de aderare la UE. Salutăm progresele făcute de Moldova în procesul de reformă, în pofida provocărilor semnificative cauzate de factori externi. Extinderea reprezintă o investiţie geostrategică în pace, securitate, stabilitate şi prosperitate. Ne reiterăm angajamentul de a avansa rapid în procesul de aderare a Moldovei la UE, în baza unor reforme credibile şi a principiului meritelor proprii, în conformitate cu criteriile de la Copenhaga”, se arată în document.
Totodată, declaraţia salută progresele înregistrate în procesul de reformare a justiţiei şi domeniul securităţii energetice. „Reconfirmăm solidaritatea şi sprijinul UE faţă de Moldova în combaterea ameninţărilor hibride şi cibernetice cauzate de Rusia şi suntem pregătiţi să sprijinim în continuare transformarea digitală a ţării şi securitatea sa cibernetică, inclusiv prin intermediul echipelor de răspuns rapid în domeniul cibernetic”, potrivit textului.
De asemenea, în document este subliniat sprijinul „ferm” şi „neclintit” pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Moldovei în graniţele sale recunoscute la nivel internaţional. „UE şi Moldova împărtăşesc angajamentul comun pentru o reintegrare cuprinzătoare, paşnică şi durabilă a ţării. Solicităm retragerea tuturor forţelor militare şi a muniţiilor ruseşti din regiunea transnistreană a Moldovei. UE va continua să sprijine eforturile de reintegrare ale Moldovei şi se va asigura ca parcursul european să rămână deschis şi incluziv pentru toţi cetăţenii săi”, se arată în document.
