Autonomia Găgăuză se confruntă cu un blocaj electoral fără precedent. Deși mandatul actualei Adunări Populare (AP) expiră în noiembrie, organizarea alegerilor este imposibilă.
Regiunea nu are o entitate electorală, după ce Comisia Electorală a Găgăuziei (CEG) a fost dizolvată acum doi ani de AP. Decizia a fost contestată în instanță, iar decizia urmează să fie pronunțată de Curtea Supremă de Justiție (CSJ) abia pe 26 noiembrie, transmite M1.
Totuși, blocajul ar putea continua chiar și în cazul în care instanța va restabili vechea componență a comisiei, întrucât unii membri și-au anunțat demisia, iar termenele legale pentru organizarea scrutinului au fost deja depășite.
Prin urmare, alegerile din Găgăuzia ar putea fi amânate pentru primăvara anului viitor.
În decembrie 2023, Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) a votat dizolvarea CEG la inițiativa președintelui legislativului local, Dmitri Constantinov, care a invocat „ineficiența” comisiei între campanii și necesitatea reformării instituției. Decizia a fost contestată în instanță, iar atât judecătoria de fond, cât și Curtea de Apel au stabilit ulterior că decizia a fost ilegală.
În ședința din 15 august 2025, deputații locali au aprobat trei candidaturi din partea Adunării Populare pentru viitoarea componență a autorității electorale regionale, însă Executivul și instituția bașcanului nu au transmis propriii candidați, iar Judecătoria Comrat a refuzat să-și delege un reprezentant atâta timp cât decizia privind dizolvarea precedentului organ electoral nu are o finalitate în justiție.
Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei este formată din nouă membri – câte trei desemnați de Adunarea Populară, Comitetul Executiv și instanțele judecătorești din raioanele Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești, la propunerea adunărilor generale ale acestora.
Un reprezentant al Comisii Electorale a Găgăuziei, desființată de AP, care a dorit să-și păstreze anonimatul, a declarat pentru Teleradio-Moldova că, după decizia Adunării Populare din 2023, comisia și-a încetat, de facto, activitatea și nu s-a mai întrunit în nicio ședință, deși hotărârile judecătorești îi recunoșteau legalitatea.
„Instanțele de fond și de apel au stabilit că dizolvarea a fost nelegală, dar, în ciuda acestor hotărâri, comisia nu și-a mai reluat activitatea. Practic, autonomia a rămas fără un organ electoral care să poată organiza scrutinul”, ne-a spus sursa.
Reprezentantul a mai precizat că unii dintre membrii comisiei au scris cereri de demisie, iar acest lucru ar putea bloca reluarea activității chiar și în cazul în care Curtea Supremă de Justiție va anula definitiv decizia Adunării Populare de acum doi ani.
Potrivit sursei, termenele prevăzute de lege pentru organizarea alegerilor au fost depășite, iar scrutinul nu mai poate avea loc în 2025.
Serghei Cernev: „Totul depinde de CSJ”
Șeful Oficiului Cancelariei de Stat în Găgăuzia, Serghei Cernev, confirmă că verdictul Curții Supreme este decisiv pentru deblocarea situației.
„Totul depinde de Curtea Supremă de Justiție. Dosarul se află acolo, iar până la pronunțarea unei hotărâri definitive, nimeni nu poate stabili data alegerilor”, a declarat Cernev pentru Teleradio-Moldova.
El afirmă că decizia de dizolvare a comisiei a fost una politică, menită să asigure un control mai mare asupra procesului electoral.
„A fost o decizie politică, nu administrativă. Președintele Adunării Populare, Dmitri Constantinov, a dorit o comisie pe care să o poată influența”, ne-a spus Cernev.
Potrivit acestuia, deși hotărârea Curții Supreme de Justiție va fi pronunțată în noiembrie, alegerile ar putea fi amânate pentru primăvara anului 2026, întrucât termenele legale au fost depășite.
Reprezentanții Comisiei Electorale Centrale de la Chișinău au precizat pentru Teleradio-Moldova că organizarea alegerilor din Autonomia Găgăuză nu ține de competența instituției de la Chișinău.
Solicitat de Teleradio-Moldova, Dmitri Constantinov a refuzat să comenteze situația.
Precizăm că alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei urmau să fie stabilite pentru data de 16 noiembrie 2025, prima duminică după expirarea mandatului actualei legislaturi.
Subiectul a fost discutat abia pe 15 august curent, însă deputații nu au ajuns la un consens, iar termenul-limită de constituire a comisiei electorale și de anunțare a scrutinului a expirat pe 16 august. Lipsa autorității electorale regionale, desființată în 2023, și incertitudinea privind instanța care urmează să confirme rezultatele votului au blocat procesul electoral.
Adunarea Populară a Găgăuziei (Halk Toplușu) este autoritatea reprezentativă și legislativă a autonomiei, compusă din 35 de deputați aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat pentru un mandat de patru ani.
MAI MULT RADIO MOLDOVA
