Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie.
Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB), relatează bani.md.
În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde de dolari în 2022, 1,62 miliarde de dolari în 2023 și 1,60 miliarde de dolari în primele nouă luni din 2024.
Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.
Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde de dolari în 2022, 2,85 miliarde de dolari în 2023 și 3,10 miliarde de dolari la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde de dolari mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.
În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane de dolari în anul 2000 la peste 2,8 miliarde de dolari în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.
Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde de lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde de lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde de lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.
