Provocările și progresele Moldovei în Clusterul 2 „Piața internă”. Interviu IPN cu Rodica Crudu

Procesul de aderare la Uniunea Europeană presupune muncă intensă și reforme complexe. Autoritățile de la Chișinău spun că aceste transformări vor aduce beneficii concrete mediului de afaceri și cetățenilor. Ele vizează o piață internă europeană bazată pe libera circulație și protecția drepturilor consumatorilor. Despre provocări, progrese și următoarele etape a vorbit Rodica Crudu, secretar general adjunct al Guvernului, într-un interviu acordat Agenției de presă IPN.

Doamna Crudu, bine ați venit la IPN. Astăzi vă invităm să discutăm despre Clusterul 2 „Piața internă” din cadrul procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană? Ce reprezintă acesta?

Clusterul 2, numit „Piața internă”, de fapt vine să vorbească despre libera circulație a patru factori de producție. Este vorba despre libera circulație a mărfurilor, a bunurilor, a persoanelor și aici vorbim atât despre lucrători, cât și despre persoane care circulă în piața internă în scopuri de călătorie sau turism. Vorbim despre circulația serviciilor sau libera circulație a serviciilor și a capitalului.

Acest Cluster vine să cuprindă de fapt nouă capitole care se învârt în jurul liberii circulații a acestor patru factori de producție. Capitolul 1 – „Libera circulație a mărfurilor”, Capitolul 2 – „Libera circulație a muncitorilor”, Capitolul 3 – „Libertatea de a presta servicii”, Capitolul 4 – „Circulația capitalului”. La Capitolul 6 este vorba despre „Dreptul societăților comerciale”, Capitolul 7 – „Proprietatea intelectuală” sau „Dreptul proprietății intelectuale”, Capitolul 8 – „Concurența”, pentru ca această liberă circulație a capitalului a persoanelor, a afacerilor trebuie să se realizeze într-un mediu competitiv. Și la final vorbim despre Capitolul 28 – care este „Protecția consumatorului și sănătatea publică”.

Cum apreciați, în ansamblu, gradul de pregătire a Republicii Moldova pentru deschiderea negocierilor în Clusterul 2 și la ce etapă suntem acum?

Comisia Europeană a lansat de curând Raportul de extindere care vine să reprezinte o evaluare anuală a nivelului de pregătire a țărilor candidate pe fiecare capitol de negociere, dar totodată, se măsoară și nivelul de progres pe care îl înregistrează țara în ultimul an.

Vorbesc în ultimul an pentru că anual Comisia Europeană, pe lângă evaluarea nivelului de pregătire, face și niște recomandări țării candidate – pe ce să se focuseze în acest an și, respectiv, an de an măsoară care este progresul țării în îndeplinirea acestor recomandări. Iată pe Clusterul 2 „Piața internă”, care este, după cum vă dați seama foarte tehnic, foarte detaliat, spunem că avem un grad sau un nivel moderat de pregătire. Or pe 4 din cele 9 capitole înregistrăm un nivel moderat și aici vorbim despre capitolul 1 „Libera circulație a mărfurilor”, Capitolul 4 „Libera circulație a capitalului”, 7 – „Dreptul proprietății intelectuale” și, într-un nivel moderat și ceva nivel de pregătire, pe Capitolul 28 „Protecția consumatorului și sănătate publică”.

Totodată, raportul scoate în evidență că înregistrăm cele mai înalte progrese pe alte 4 capitole și, în special, „Libera circulație a muncitorilor”, „Libertatea de a presta servicii”, iarăși capitolul 4, „Libera circulație a capitalului” și „Dreptul societăților comerciale”.

Care sunt cele mai mari provocări identificate de guvernul în acest proces de aliniere?

Provocarea pe acest capitol vine din complexitatea acquisului. În acest capitol vorbim care sunt acele condiții și dreptul omului, pentru că elementul crucial în toată viața internă se învârte în jurul omului, până la detalii foarte, foarte tehnice.

Pe capitolul, de exemplu, ce ține de admiterea pe piață a unor mărfuri, securitatea industrială a construcției unor mărfuri sau, dacă ne ducem pe piața financiară, pe piața capitalului, atunci vorbim care trebuie să fie principiile de guvernanță a societăților comerciale, cum listăm anumite hârtii de valoare la bursă sau pe piața de capital și care ar fi regulile în care trebuie să activeze băncile.

Deci, este un cluster, un grup de capitole care este foarte extins, pentru că asta înseamnă piața internă. Dar ce este important să înțelegem – avem instituții, grupuri de lucru responsabile pe toate domeniile. Fiecare grup de lucru știe ce să facă sau ce trebuie de făcut și cred că este grupul de capitole care se va resimți în avantaje către omul de rând.

Pentru că reformele pe care le facem astăzi urmează să creeze beneficii palpabile atât pentru mediul de afaceri cât și fiecare cetățean simplu să înțeleagă ce înseamnă să circuli liber în orice țară și drepturile tale să fie protejate. Tu să te simți protejat indiferent de țara în care provii sau țara în care călătorești, de unde procuri un produs sau serviciu și să ai protejate acele drepturi – poți restitui sau poți cere despăgubiri pentru un produs sau serviciu dacă nu-ți satisface acele așteptări pe care le-ai avut în actul de tranzacționare.

Pentru că ați spus despre complexitate, ne dăm seama că a fost și o colaborare intensă cu foarte multe instituții atât publice, cât și private? Cum a fost acest proces?

Într-adevăr, noi în general ca țară în procesul de aderare am luat o abordare holistică și incluzivă pentru că avem o administrație publică centrală cu capacități, haideți să spunem, constrânse. Am luat decizia la nivel de țară să colaborăm cu societatea civilă și să creăm acele sinergii dintre expertiza pe care o avem disponibilă în societatea civilă și să o cuplăm, dacă putem spune așa, cu expertiza care este în administrația publică centrală. Iată de ce am invitat toți actorii relevanți la aceeași masă să muncim împreună, inclusiv mediul de afaceri, mediul academic și de cercetare și alți actori relevanți, specifici domeniul respectiv.

Anul acesta am trecut prin procesul de screening care a fost un exercițiu, dacă pot spune așa, de autoevaluare, de învățare – cum să prezentăm în cel mai explicit mod Comisiei Europene, ce am reușit să facem, unde stăm ca nivel de aliniere a legislației naționale la acquisul comunitar. Și totodată să prezentăm care sunt planurile noastre de viitor, ca atunci când ajungem în anul pe care îl țintim pentru aderare, să asigurăm aliniere la acquis comunitar, dar și mecanisme eficiente de implementare a acestuia. Și cum ne propunem să consolidăm instituțiile publice, pentru că ne întoarcem la criteriile de la Copenhaga și unul dintre ele zice foarte clar – pentru ca o țară să poată deveni membră a Uniunii Europene, trebuie să aibă instituții capabile să implementeze acquisul, legislația europeană, așa cum este în Uniunea Europeană.

În acest exercițiu am făcut acea auto-reflecție, dar totodată am înțeles mai bine ce avem de făcut și probabil că am reușit să expunem în cadrul reuniunilor de screening Comisiei Europene, am și dat de înțeles de fapt partenerilor noștri din Uniunea Europeană, că de fapt noi înțelegem ce avem de făcut. Înțelegem care sunt temele pentru acasă pe care trebuie să le facem în următorii ani. Și mai mult, nu că doar am înțeles, dar și am planificat deja aceste activități, acțiuni în Programul național de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, pe care l-am adoptat în mai în acest an. El cuprinde toate acțiunile de armonizare a legislației, dar și de consolidare a capacităților instituționale de implementare pentru o perioadă de 5 ani. Odată ce ne ținem de realizat aceste reforme, de pus în practică aceste reforme, rezultatele nu întârzie să apară și, cu Doamne ajută, reușim să facem ca acel deziderat, care acum, poate pentru foarte multă lume, reprezintă doar un vis, să-l transformăm în realitate.

Ce rol a avut asistența tehnică și consultanța europeană în acest proces?

Trebuie să menționăm că Uniunea Europeană, în speță Comisia Europeană, nu este un evaluator. Este un partener în tot acest proces, ne susține necondiționat și continuu în tot acest proces. Vreau să menționez că, pentru procesul de aliniere, Comisia Europeană ne-a pus la dispoziție un proiect de asistență tehnică de circa 18 milioane de euro, bani pe care urmează să-i utilizăm, inclusiv în anii ce urmează, pentru procesul de aliniere. Iar pentru realizarea reformelor propriu-zise în teren avem Planul de creștere economică cu un buget de 1,9 miliarde de euro.

Este probabil o sumă pe care Republica Moldova nu a mai avut-o niciodată în istoria sa. Or pe cap de locuitor, dacă comparăm cu alte state candidate, suntem în top. Este un semnal foarte bun că Comisia Europeană apreciază eforturile și reformele pe care le realizează Republica Moldova și susține reformele în țara noastră, pentru că vedem că Uniunea Europeană folosește principiul „mai mult pentru mai mult”, nu doar în politicile sale, pentru țările membri din cadrul Uniunii Europene, dar și în relația cu țările candidate.

Dacă reușim să valorificăm această asistență, cu siguranță Comisia Europeană și statele membre vor arăta o și mai mare deschidere, așa cum au făcut-o și până acum.

Pentru că ați menționat acel plan, care ar fi următoarele etape, cele mai apropiate, pe care Republica Moldova trebuie să le facă?

Ne întoarcem iarăși la pachetul de extindere, pentru că în Raportul de extindere Comisia Europeană trasează anual recomandări către țara candidată, pe care trebuie să le realizeze în următorul an.

Republica Moldova a primit astfel de recomandări pe toate capitolele. Suntem deja într-o etapă, aș spune eu, avansată de reflectare și analiză acestor recomandări, astfel încât să le dezagregăm în acțiuni și măsuri foarte concrete, pe care le planificăm până în iulie 2026. Ne dorim ca la finele lunii august, când avem ultima șansă de raportare pe contribuția pentru pachetul de extindere, la anul viitor să reușim să arătăm progrese importante. N-am să merg pentru fiecare capitol în parte, dar ca să generalizez, recomandările țin în mare parte de continuarea eforturilor de aliniere a legislației naționale la legislația Uniunii Europene.

Totodată, de consolidarea capacităților instituționale, de setarea mecanismelor eficiente de implementare acquisului. De ce? Pentru că, pentru a închide negocierile per capitole, pe lângă faptul că trebuie să arătăm că legislația națională este armonizată la legislația Uniunii Europene, de multe ori, pe foarte multe domenii, Uniunea Europeană ne cere – „arătați cum implementați”.

Aici trebuie să arătăm date statistice de implementare conform acestor noi mecanisme. Iată de ce este foarte important pentru noi, de acum, să setăm acest mod de gândire, că nu este doar despre legislație, nu este doar despre elaborare și adoptare de legislație, dar este vorba și despre implementare.

De aceea, Guvernul a și adoptat această abordare incluzivă în care invită la masa de discuții mediul de afaceri, mediul asociativ, societate civilă, mediul academic, pentru că înțelegem că nu avem foarte mult timp. Este foarte important pentru noi să pornim procesul de elaborare a legislației, ținând cont de interesele tuturor celor implicați, astfel încât atunci când ajungem să implementăm această legislație, mediul de afaceri să fie sau să aibă timpul necesar să se pregătească. Statul, pe de altă parte, să gândească instrumente de suport pentru mediul de afaceri în adaptarea la noile cerințe, de creștere a standardelor, de regândire a modelelor de afaceri pe care le au acum.

Să avem mediul de cercetare și academic care ne poate ajuta cu studii, studii de impact, ce ar însemna adoptarea unei legislații, într-un anumit domeniu sau altul. Să avem societate civilă cu expertiza pe care o au disponibilă. Deci pentru noi este foarte important să avem acest proces cap-coadă, inclusiv, astfel încât acea perioadă scurtă pe care ne-o propunem pentru aceste reforme să fie cu mai mult impact pozitiv. Asta înseamnă să pregătim din timp mediul de afaceri, să avem o conștientizare a tuturor despre acestea și să îmbrățișăm ideea că aceste reforme pe care le parcurgem acum, trebuie percepute ca o investiție într-un viitor mai bun.

Vă mulțumim!

Irina Boțu, IPN

The post Provocările și progresele Moldovei în Clusterul 2 „Piața internă”. Interviu IPN cu Rodica Crudu appeared first on ipn.md.