Clusterul 1 rămâne esențial pentru aderarea la UE. Interviu IPN cu Veronica Mihailov-Moraru

Clusterul 1 „Valorile fundamentale”, care urmează să fie primul deschis și ultimul închis în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, rămâne o prioritate strategică pentru Republica Moldova, susține Veronica Mihailov-Moraru, fostă ministră a justiției și recent numită consilier prezidențial pe domeniul justiției. Într-un interviu acordat IPN, aceasta evidențiază progresele înregistrate în combaterea corupției, evaluarea judecătorilor și procurorilor, dar și consolidarea sistemului de protecție a drepturilor omului. De asemenea, Mihailov-Moraru detaliază prioritățile în noua sa funcție.

Doamna Mihailov-Moraru, ați preluat de curând o nouă funcție. Care sunt prioritățile imediate în această postură?

În primul rând, să contribui cu toată experiența profesională acumulată până acum, continuând reforma justiției și, în mod deosebit, agenda noastră europeană. Scopul este să ducem la bun sfârșit toate angajamentele noastre la nivel național și cele convenite cu Comisia Europeană privind îmbunătățirea sectorului judiciar, respectarea drepturilor omului și măsurile anticorupție. Avem o agendă foarte ambițioasă pentru următorii trei ani, astfel încât, alături de reprezentanții celorlalte instituții, voi contribui cu tot ce pot.

În perioada în care ați condus Ministerul Justiției, ați fost direct implicată în alinierea legislației la standardele europene. Clusterul 1, privind valorile fundamentale, este primul deschis și ultimul închis în negocierile pentru aderarea la UE. Care este importanța strategică a acestui cluster?

Clusterul 1 se referă la valorile fundamentale, și mai exact la justiție, stat de drept și administrare publică – este practic cel mai important cluster. Este primul deschis pentru negociere și ultimul care se închide.

Evaluarea acestuia nu vizează doar transpunerea legislației, ci și implementarea efectivă în practică, pentru a asigura o dinamică stabilă și rezultate concrete. Este un cluster de bază, pentru că definește buna funcționare a statului de drept.

Care sunt principalele progrese realizate și ce provocări persistă?

Clusterul 1 cuprinde șase capitole, referitoare la justiție și drepturi fundamentale, justiție, libertate și securitate, funcționarea instituțiilor democratice, reforma administrației publice și statisticile. Raportul de extindere publicat recent arată că și în 2024 și în 2025 Republica Moldova a înregistrat progrese semnificative, deci este o dinamică pozitivă. Ceea ce a determinat recomandarea Comisiei Europene de a deschide primele trei clustere pentru negociere: Clusterul 1 – „Valori fundamentale”, Clusterul 2 – „Piața internă” și Clusterul 3 – „Relațiile externe”.

În viziunea Comisiei acestea pot fi deschise pentru a fi negociate per capitole fiecare, pentru că sunt multe subdomenii.

În domeniul justiției, se observă progrese privind gestionarea cazurilor de corupție, o mai bună dinamică în ceea ce ține de procesul de evaluare extraordinară a judecătorilor și procurorilor, precum și consolidarea sistemului legislativ și instituțional pentru protecția drepturilor omului.

Dar unde mai avem de lucru?

Odată cu publicarea Raportului de extindere, Comisia a trasat foarte clar și recomandările. Aceste recomandări se aliniază foarte bine cu angajamentele Republicii Moldova de a continua reformele inițiate acum trei-patru ani. Sunt reforme complexe, pentru care este nevoie de o perioadă îndelungată nu doar pentru elaborare, ci și pentru implementare efectivă.

Una dintre principalele recomandări în domeniul justiției este de a finaliza exercițiul de evaluare extraordinară, care, de fapt, este în concordanță cu angajamentul statului, având în vedere că termenul prevăzut pentru finalizare a fost prelungit până în decembrie 2026. De asemenea, se recomandă completarea funcțiilor vacante din cadrul Curții Supreme de Justiție și ale colegiilor Consiliului Superior al Magistraturii, precum și consolidarea capacităților instituțiilor responsabile de combaterea corupției.

Pe domeniul drepturilor omului, este recomandată adoptarea unui program național privind incluziunea persoanelor cu dizabilități și o mai bună cooperare între instituțiile cu atribuții în acest domeniu, precum Consiliul Egalității și Avocatul Poporului. Pe ansamblu, ceea ce urmărește Republica Moldova, dar și Comisia Europeană, este ca reformele lansate să fie finalizate, iar instituțiile vizate să fie suficient de bine pregătite pentru a asigura integritatea, independența și buna funcționare a sistemului de drept, astfel încât cetățenii să simtă beneficiile.

Din punctul dumneavoastră de vedere, cât de pregătite sunt instituțiile moldovenești să răspundă cerințelor Clusterului 1?

Trebuie să facem diferență între instituții. În primul rând, ministerele trebuie să fie consolidate și să mențină memoria instituțională, astfel încât implementarea angajamentelor să fie consecventă și calitativă. De asemenea, în aceste reforme sunt implicate instituții independente, cu rol deosebit în statul de drept, precum Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Procurorilor, Procuratura Generală, Procuratura Anticorupție, Serviciul de Prevenire a Spălării Banilor și Autoritatea Națională de Integritate.

Aceste instituții au fost implicate activ încă de la etapa de evaluare a compatibilității legislației naționale cu acquisul comunitar (screening bilateral), finalizat în septembrie anul acesta. Împreună cu ele, Ministerul Justiției a evaluat legislația și capacitățile instituționale, identificând provocările și obiectivele necesare pentru consolidarea resurselor umane, instruirea profesională continuă și stimularea financiară.

Treptat, Ministerul Finanțelor și-a propus, de mai mulți ani, să elaboreze o nouă lege privind salarizarea. Inclusiv la nivel de Guvern, acest subiect este considerat prioritar și este analizat în contextul altor urgențe și al priorităților statului.

Foarte mult contează mobilizarea, energia și voința internă au fost esențiale pentru progresul rapid înregistrat de la obținerea statutului de candidat în 2022 până la deschiderea negocierilor pe primele trei clustere în 2024. Am demarat prima etapă, ce ține de screeningul explicativ, urmată de screeningul bilateral, care a fost finalizat. Iată că, în baza raportului de extindere, Comisia Europeană recomandă deschiderea negocierilor pe primele trei clustere.

În continuare, este esențial să menținem cel puțin același ritm și energie de lucru, iar în anumite domenii să accelerăm procesele. Aceasta necesită o coordonare foarte bună la nivel instituțional, indiferent dacă este vorba despre instituții aflate în subordinea Guvernului, Parlamentului sau despre alte instituții independente. De asemenea, comunicarea cu societatea civilă și mass-media are un rol deosebit și trebuie să fie implicate pe deplin în procesul de pregătire a țării pentru aderarea la Uniunea Europeană, fiindcă, până la urmă, acest proces ne privește pe toți.

Ați menționat evaluarea extraordinară a procurorilor și judecătorilor și faptul că ar trebui să se încheie până în 2026. Cum se vede ritmul acesteia și este fezabil termenul?

Guvernul a luat toate măsurile necesare pentru desfășurarea activității de evaluare extraordinară a judecătorilor și procurorilor. Totuși, activitatea Comisiilor de evaluare este una independentă. Respectiv, aici depinde foarte mult de membrii Comisiilor de evaluare și de Secretariat, fiindcă ei sunt cei responsabili, pe plan intern, de organizarea muncii, repartizarea cauzelor, organizarea interviurilor și analiza acestora. Foarte mult contează și calitatea procesului, deoarece este un exercițiu de evaluare a unei persoane sub aspectul integrității financiare și etice, și nu doar al acesteia, ci și al apropiaților săi, așa cum prevede legislația, pe o perioadă de timp până la ziua evaluării.

Este important ca rapoartele și concluziile Comisiilor de evaluare să fie calitative și bine motivate. În iulie, Parlamentul, tocmai pentru accelerarea activității Comisiilor, a extins componența celor două Comisii de evaluare cu încă un panel de trei experți. De asemenea, după intrarea în vigoare a modificărilor respective, Parlamentul a selectat experții care vor face parte din aceste comisii. Vă reamintesc că, din cadrul Comisiilor de evaluare, participă atât experți naționali, cât și internaționali. Credem că acest lucru, împreună cu modificările legislative care au vizat restrângerea anumitor proceduri în procesul de colectare și contestare, va conduce la o accelerare a procesului de evaluare extraordinară.

Pe partea judiciară, Comisia de evaluare extraordinară numărul 2, cum mai este numită, are o dinamică foarte bună. În raport cu calendarul planificat pentru anul 2025, aceasta se află în termenul stabilit și urmează să finalizeze evaluarea tuturor judecătorilor de la nivelul curților de apel. De asemenea, sunt în proces de evaluare și judecătorii șefi, adică președinții și vicepreședinții de instanțe, ceea ce indică o bună dinamică.

Rămâne problema Curții Supreme de Justiție. Avem nevoie de 20 de judecători. În prezent sunt ocupate doar opt funcții, iar restul 12 trebuie completate. De aceea, este important să se încurajeze atât societatea civilă, cât și judecătorii să aplice pentru aceste funcții, contribuind astfel la reformarea sistemului de justiție.

În ceea ce privește Comisia 3, care se ocupă de evaluarea procurorilor, aceasta a întâmpinat mai multe dificultăți, inclusiv legate de suspendarea temporară a finanțării din partea Guvernului american. A durat ceva timp preluarea procedurilor de finanțare a Secretariatului de către Comisia Europeană, până la demararea procesului nemijlocit.

Au existat anterior și mai multe semnale de rezistență, dar toate au fost depășite. În prezent, Comisia numărul 3 evaluează procurorii din cadrul Procuraturii Anticorupție. În ultimele două luni, au fost transmise mai multe rapoarte către Consiliul Superior al Procurorilor pentru examinare și validare sau invalidare. Este foarte important ca procesul să fie accelerat, dat fiind numărul semnificativ de procurori evaluați.

Ulterior, Comisia numărul 3 va evalua și șefii de procuraturi, precum și adjuncții acestora. De asemenea, una dintre recomandările Raportului de extindere vizează extinderea evaluării și pentru judecătorii și procurorii care vor face parte din sistemul de instanțe anticorupție, adică completele specializate, conform legii adoptate de Parlament în ultima sesiune plenară din această vară.

Care este rolul cetățenilor și societății civile în consolidarea valorilor standard UE?

Este foarte important ca societatea civilă să fie informată corect despre ce înseamnă Uniunea Europeană, care sunt beneficiile acesteia și ce presupun cele 35 de capitole de aderare asupra cărora Republica Moldova trebuie să lucreze, să transpună legislația și să îmbunătățească toate mecanismele interne de funcționare a statului.

O altă recomandare formulată pentru noi vizează îmbunătățirea transparenței decizionale și implicarea societății civile în toate aceste procese interne. Aceasta înseamnă că societatea civilă trebuie să participe activ la elaborarea legilor, să vină cu propuneri și să explice tuturor cetățenilor ce înseamnă Uniunea Europeană. Din păcate, am asistat în ultima perioadă la o campanie de dezinformare foarte agresivă, care s-a extins și în mediul online, unde reglementarea este dificilă.

Sigur că libertatea de exprimare este garantată, iar procesul trebuie consolidat deplin, însă este necesar să se facă diferența între libertatea de exprimare și dezinformarea rău-intenționată. Uniunea Europeană reprezintă, de fapt, valorile democratice și valorile fundamentale ale omului, inclusiv libertatea de exprimare. În criteriul politic, unul dintre capitolele procesului de pregătire a țării pentru aderarea la UE se referă la societatea civilă și la îmbunătățirea proceselor de comunicare între autorități și societatea civilă.

Este foarte important ca mass-media să fie implicată și să înțeleagă pe deplin aceste procese, astfel încât, prin intermediul surselor media, cetățenii să fie informați corect despre valorile Uniunii Europene.

Cum a fost colaborarea cu instituțiile europene în implementarea reformelor?

Colaborarea a fost excelentă. Probabil, niciodată nu am avut o asemenea deschidere din partea Comisiilor Europene față de Republica Moldova. Chiar și atunci când a avut loc comisia interguvernamentală din iunie 2024, s-a recomandat și s-a decis ca Republica Moldova să treacă la etapa ulterioară de screening explicativ.

Aceasta a fost, să spunem așa, unul dintre contactele cele mai apropiate cu Comisiile Europene, cu directoratele din cadrul acestora pe diferite domenii, pentru a ne explica ce înseamnă legislația comunitară. Ulterior, în cadrul multiplelor întâlniri și consultări cu Comisiile Europene, am trecut la etapa a doua, screeningul bilateral, care a presupus evaluarea compatibilității legislației naționale cu acquisul comunitar. De fiecare dată am primit recomandări și sugestii, am avut întrebări și mai multe echipe de funcționari publici au participat la ședințe și ateliere de lucru, având posibilitatea să facă schimb de opinii și experiență.

Când am prezentat rezultatele screeningului bilateral la Bruxelles, membrii Comisiei și directoratele au fost foarte activ implicați. În continuare, această colaborare va fi și mai intensificată, deoarece, de exemplu, în cazul Clusterului 1, mai ales pe justiție, fiecare proiect de lege care transpune o directivă a Uniunii Europene trebuie consultat în prealabil cu Comisiile Europene. Ele verifică în ce măsură se asigură transpunerea Directivei UE conform angajamentelor și discuțiilor din cadrul screeningului bilateral și pot veni cu sugestii sau atenționări, pentru ca transpunerea să fie calitativă, nu doar pe hârtie. Până la urmă, tot acest proces este în beneficiul nostru, pentru a asigura buna funcționare a instituțiilor statului.

De asemenea, este foarte important să luăm în considerare recomandările tuturor organismelor specializate, cum ar fi Comisia de la Veneția pentru sectorul judiciar, recomandările OECD sau GRECO privind combaterea corupției, sau alte organisme specializate în domeniul drepturilor omului. De aceea, colaborarea și comunicarea cu Comisia Europeană este esențială și va fi intensificată în continuare, inclusiv în contextul implementării agendei de reforme. Avem un plan de creștere economică a Republicii Moldova de 1,9 de miliarde, care este condiționat, la rândul său, de îndeplinirea mai multor angajamente.

Vă mulțumesc foarte mult pentru această discuție!

Cu mare plăcere!

Irina Boțu, IPN

The post Clusterul 1 rămâne esențial pentru aderarea la UE. Interviu IPN cu Veronica Mihailov-Moraru appeared first on ipn.md.