Republica Moldova se apropie de finalul primei etape a reformei administrației publice locale, întrucât mai rămâne un singur an din procesul de amalgamare voluntară. Exemplele de amalgamare deja încheiate arată atât progrese, cât și probleme care necesită o analiză atentă înainte de trecerea la amalgamarea normativă, obligatorie. Despre asta s-a discutat în cadrul dezbaterii publice: „Perspectivele reformei administrației publice locale”, organizată de Agenția de presă IPN.
Adrian Ermurachi, co-director executiv al IPRE, a menționat că tema reformei administrației publice locale nu este una nouă, ci un proces care a însoțit Republica Moldova și teritoriul ei de-a lungul tuturor etapelor sale istorice. „Subiectul reformei administrației publice locale a fost tot timpul în dezbatere continuă. Dacă vorbim de istoria recentă, reforma din 1998, când Republica Moldova a fost reorganizată în 10 județe, s-a transformat, de fapt, într-o contrareformă. Și asta este lecția care trebuie să o ținem minte și astăzi”, a declarat Ermurachi.
El a menționat că autoritățile centrale au optat pentru amalgamarea voluntară în calitate de primă etapă, tocmai pentru a înțelege mai bine avantajele și dificultățile acestui proces înainte de a decide o eventuală amalgamare normativă. „Cetățeanul trebuie să înțeleagă că, atunci când două sau trei primării devin una singură, asta nu le va înrăutăți viața, ci o va îmbunătăți. Dacă se întâmplă invers, este o problemă, iar o astfel de reformă mai bine nu ar trebui făcută”, a spus expertul.
Primarul satului Roșcani, Constantin Morari, a declarat că amalgamarea voluntară poate funcționa doar dacă cetățenii sunt implicați direct și continuu. „Tindem spre servicii publice mai bune, spre acces la fonduri și spre reducerea costurilor administrative. Dar reforma trebuie făcută cu maximă consultare publică, pentru a nu crea sperietori sau mituri. Oamenii înțeleg cel mai bine atunci când participă la consultări, la dezbateri și la audieri publice”, a spus acesta.
Întrebat despre legătura reformei administrației publice locale cu procesul de integrare europeană a țării, primarul a subliniat că reformele sunt necesare, în special, pentru a putea accesa fondurile europene. „Eu zic că au o legătură, fiindcă vorbim de fondurile de preaderare și fondurile europene la care putem aplica. Vorbim aici și de numărul de beneficiari necesar pentru a fi eligibili”, a precizat edilul.
Participanții la dezbatere au evidențiat că, pentru a decide amalgamarea normativă în 2026, este esențial ca autoritățile centrale să valorifice lecțiile învățate în localitățile care au trecut deja prin amalgamare sau se află într-un stadiu avansat al procesului. Exemplele practice, spun invitații, trebuie analizate cu atenție pentru a evita riscurile și pentru a preveni repetarea situațiilor din trecut, când reformele au fost inversate.
Potrivit lui Adrian Ermurachi, o viitoare reformă nu poate fi realizată fără un dialog larg și fără stimulente reale pentru comunități. El a atras atenția că reforma administrației publice locale este una complexă și include nu doar comasarea unităților administrativ-teritoriale, ci și consolidarea capacității administrative, modernizarea serviciilor și apropierea lor de cetățeni.
Totodată, dezbaterea a scos în evidență și lipsa unei viziuni clare pentru nivelul doi al administrației publice locale, în special, în ceea ce privește rostul funcționării raioanelor în formula actuală. Participanții au menționat că rolul consiliilor raionale este tot mai redus, iar viitorul cadru normativ va trebui să clarifice structura lor, competențele și relevanța în contextul reformei autorităților publice locale și nu numai.
Concluziile formulate în cadrul dezbaterii sugerează că anul 2026 ar trebui să aducă o decizie clară dacă Republica Moldova va merge sau nu spre amalgamarea normativă. Până atunci, procesul rămâne dependent de consultarea cetățenilor, de evaluarea experiențelor existente și de capacitatea autorităților centrale de a transmite o viziune coerentă asupra modului în care reforma va îmbunătăți viața localităților.
Dezbaterea publică „Perspectivele reformei administrației publice locale” este organizată în cadrul proiectului „Societatea Civilă pentru Integrare Europeană”, sprijinit de Uniunea Europeană și Fundația „Friedrich Ebert”.
The post Perspectivele reformei administrației publice locale. Dezbatere IPN appeared first on ipn.md.
MAI MULT IPN
