Fără MGRES, dar cu stocuri de gaz și kerosen asigurat. Interviu IPN cu ministrul energiei

În prezent nu există nicio premisă pentru reluarea achizițiilor de energie de la Centrala Termoelectrică Moldovenească din regiunea transnistreană, iar vulnerabilitatea creată de dependența tehnică de MGRES va fi eliminată odată cu punerea în funcțiune a liniei Vulcănești-Chișinău. O spune ministrul energiei, Dorin Junghietu, care a precizat într-un interviu pentru IPN că linia urmează să intre în testare în luna decembrie. În altă ordine de idei, ministrul a dat asigurări că Moldova are stocuri suficiente de gaze naturale pentru sezonul 2025-2026, iar rezervele din România și Ucraina sunt în siguranță.

Domnule ministru, aș vrea să începem cu informațiile apărute recent despre posibila reluare a achizițiilor de energie electrică de la MGRES. Moldelectrica a precizat că este doar o listă tehnică, însă nu e clar dacă autoritățile analizează sau nu reluarea acestor achiziții. Ar putea exista un nou contract cu MGRES?

Întâlnirea dintre colegii de la Moldelectrica și MGRES a avut un caracter strict tehnic, în urma numirii noului director general la Moldelectrica. Domnul Carmanschi a preluat mandatul și, corespunzător, sistemul energetic fiind integrat, a efectuat o vizită de lucru în care a discutat aspectele tehnice.

Dezmințirea pe care echipa de la Moldelectrica a făcut-o s-a referit la acea, hai să spunem, precalificare pentru a participa la licitațiile de servicii de balansare și echilibrare. În condițiile actuale, nu există premise ca MGRES să poată participa la această licitație.

Vreau să mai amintesc un aspect. MGRES funcționează fie pe cărbune, fie pe gaz. Centrala este proiectată pentru cărbune din Donbas, ceea ce face foarte complicat și practic imposibil, în conjunctura geopolitică actuală, importul de cărbune de acolo.

Poate funcționa și pe gaz, cum funcționează în regim actual. În condițiile actuale ale prețului la gaz, dacă noi am procura gaz de pe piață și l-am transmite centralei să producă energie electrică, costul ar fi mult mai mare decât prețul la care achiziționăm energie de pe piața liberă, din România. Ea nu este eficientă, pentru că arde 3 MWh de gaz ca să producă 1 MWh de energie electrică.

Avem doar schimburile tehnice. Sistemul electroenergetic este interconectat pe acolo, inclusiv cu o parte din sistemul electroenergetic ucrainean, dar schimburi comerciale de energie electrică nu mai există de la 1 ianuarie 2025.

Ați efectuat la începutul lunii noiembrie o vizită la Atena, unde ați discutat despre Coridorul Vertical și despre posibile colaborări dintre Energocom și compania grecească DEPA, în condițiile în care Ucraina are deja parteneriate active cu partea greacă. Ce oportunități ar deschide pentru Republica Moldova aceste colaborări și ce perspectivă vedeți în extinderea cooperării energetice cu Grecia?

Produsul Super Bandel Capacity, acea Rută 1, care a fost aprobată de către ANRE și de către toți regulatorii din regiune, la propunerea operatorilor sistemelor de transport gaze, a avut ca scop și a fost aprobată și de Comisia Europeană anume pentru a asigura furnizarea și livrările de gaze către Ucraina. Depozitele subterane ucrainene sunt cele mai mari din Europa și pot acomoda peste 30 de milioane de metri cubi de gaze.

Condiția era ca celelalte state de pe rută să nu aibă acces. Dar, desigur produsul are o aprobare condiționată până la sfârșitul iernii. Operatorii continuă discuțiile cu regulatorii din aceste țări pentru o eventuală extindere și pentru ca și alte țări să poată accesa gazul ce ar veni din terminalele grecești.

Domnule ministru, cum comentați situația aprovizionării regiunii transnistrene cu gaze, există garanții de securitate energetică, câte zile vor acoperi stocurile realizate de Moldovagaz și care va fi procedura de furnizare către Tiraspol?

În toamnă, ANRE a desemnat Moldovagaz drept entitate responsabilă de livrarea gazelor către Tiraspoltransgaz. Această prevedere este inclusă și în lege. În responsabilitatea Moldovagaz intră și achiziționarea celor 15% obligație de stocare.

Regiunea transnistreană are un stoc de aproximativ 54-56 milioane de metri cubi. În condițiile consumului actual acel stoc le-ar asigura aproximativ două săptămâni de funcționare. Mecanismul anterior de livrare funcționează încă, iar pentru un scenariu de întrerupere există mecanismul de 60 de milioane de euro propus de Guvernul Republicii Moldova cu suportul Uniunii Europene, încă disponibil pentru a fi accesat.

S-au mai purtat discuții în privința acestui suport?

Deși inițial l-au refuzat, pentru noi cetățenii care sunt cetățeni ai Republici Moldova, este important ca oamenii de acolo să nu sufere sau să nu fie subiecți ai altei crize umanitare.

O întrebarea care a fost vehiculată intens în spațiul public în sezonul trecut a fost utilizarea gazelor în scopuri industriale. În acest sezon rece care este situația, condițiile?

Din câte vedem, gazele naturale, volumele principale, merg la generarea energiei electrice. Nu cunosc care sunt stocurile de cărbune, dar centrala respectivă funcționează, la moment, pe gaze. Ei consumă aproximativ trei milioane de metri cubi în regiunea transnistreană, vorbim, și, din gazul respectiv, produc cam 150-160 de megawați de energie electrică, câteodată și 180. Energia pentru necesitățile lor, pentru aprovizionarea locuințelor și ce mai au ei, activitățile importante pentru țară.

La fel este și energia electrică produsă de la centrala hidroelectrică, care produce aproximativ 34-35 de megawați. Deci ei își acoperă, cu volumele de gaze, necesarul de generare a energiei electrice.

Ce ne puteți spune despre prețurile la gaz în regiune?

Nu le cunoaștem. Sunt contracte comerciale ale lor, prin Moldovagaz, dar prețurile efective nu ne sunt comunicate.

Disponibilitatea gazului lichefiat în regiunea transnistreană. Cu siguranță ați văzut acele sistări de comercializare la stațiile PECO din regiune pentru anumite perioade. Apoi s-a ameliorat. Autoritățile de la Chișinău monitorizează aceste situații? Ce se cunoaște despre aceste aprovizionări și asigurare a cetățenilor cu combustibil pentru a se deplasa, elementar?

Gazul natural pe care ei îl primesc, o parte din el o lichefiază și o folosesc la automobile. Nu avem în estimare câte mașini au în regiunea transnistreană pe gaz. Dar o parte, aș spune, nu foarte semnificativă, merge anume ca combustibil pentru mașini.

Au acele butelii în spatele mașinii, se alimentează și funcționează pe gaz. E un combustibil, totuși, mai ieftin, dar utilizarea combustibilului respectiv și operarea acestor tipuri de mașini, sau cu acest fel de utilități, implică anumite riscuri. Pentru noi a fost important și continuă să fie important ca livrările de gaz să fie printr-un mod transparent și să ajungă la oamenii de acolo.

Cum arată stocurile noastre de gaz, din România și Ucraina. Ce capacitate deținem, cum le accesăm și cât de sigur este acest mecanism?

Stocurile noastre de gaz constau din două componente. Sunt stocurile de siguranță, acele 50 de milioane de metri cubi, care sunt depozitate în proporție de 27 de milioane în România și 23 de milioane de metri cubi sunt depozitați în Ucraina. Și mai vorbim de acea obligație de stocare a operatorilor, de cei 15%, asta însumând aproximativ 148 de milioane de metri cubi, care ne asigură consumul necesar pentru o perioadă de 15 zile în perioada de iarnă. Deci, și stocurile respective sunt stocate la companiile la care sunt achiziționate.

În contextul războiului din Ucraina, putem spune că stocurile noastre sunt în siguranță?

Am mai spus și mă repet: depozitele sunt subterane, iar infrastructura de depozitare este greu accesibilă atacurilor. Au mai fost încercări, dar până la urmă e greu să ajungi la o infrastructură care, totuși, e cât de cât protejată, care are un anumit nivel de protecție și, inclusiv pentru Ucraina, este foarte important acest depozit. Ei au luat toate măsurile necesare pentru a-l securiza.

Care este nivelul actual al securității energetice a țării? Suntem pregătiți să facem față unor potențiale crize regionale?

La capitolul gaze naturale după cum cunoașteți noi ne-am creat acele stocuri de siguranță. Am făcut acele achiziții pentru a ne asigura că ieșim din iarnă și nu mai suntem șantajabili. Cum am menționat de foarte multe ori, echipa de la Energocom a făcut o treabă foarte bună. Au achiziționat gazele, au securizat volumele necesare și anul gazier 2025-2026 este asigurat.

Referitor la furnizarea de energie electrică, totuși, fiind interconectați cu Ucraina, într-o oarecare măsură putem fi influențați de situația de acolo. În perioada verii, noi nu am avut deconectări la energie electrică, situația a fost stabilă. În perioada iernii, și vreau să aduc aminte momentul când în Ucraina, la mijlocul lunii octombrie, pe 10 octombrie, ei au pierdut, din cauza atacurilor, 2,4 GW de generare. Ulterior au fost atacuri adiționale, la două centrale din regiune.

Două centrale termice din regiunea centrală a Ucrainei au fost distruse și, la sfârșitul lunii octombrie, Ucraina avea un deficit deja de 4 GW de energie electrică. O parte din acest deficit a fost compensat cu importuri suplimentare. Astfel, ei utilizează la maximum capacitatea alocată de către ENTSO-E pe blocul de control Ucraina-Moldova.

În prezent, la noi, situația este stabilă. Avem importuri securizate. Chiar mă uitam pe raportul la ziua de ieri, 40% din energia electrică consumată e energie electrică produsă local, 30% de la CET-uri și încă 10% producție din centralele fotovoltaice și eoliene. Volumul rămas, de 60%, îl importăm din România prin intermediul contractelor bilaterale și achizițiilor de pe bursă. Avem și rute suplimentare de import de energie electrică din România, care ar putea fi activate în caz de necesitate, în caz de scenarii dramatice în Ucraina.

Sunt acele patru linii de 110 kV de interconexiune cu România. Au fost testate în această vară, au fost confirmate regimurile de funcționare și, prin intermediul liniilor, noi am putea să mai aducem o anumită cantitate, de peste 100 MW am putea să o aducem din România, în caz că în Ucraina se complică lucrurile. Dar trebuie să ținem cont că situația este impredictibilă regional, geopolitic.

Asta ar fi suficient să ne acoperim tot necesarul?

În prezent, cu importurile pe care le avem, ne acoperim necesarul.

În contextul situației cu Lukoil, cum vedeți procesul de trecere a instituțiilor de stat la un alt furnizor de carburanți și cât de ușoară va fi această tranziție din perspectiva aprovizionării și logisticii?

Piața de produse petroliere din Moldova este destul de amplă și matură. Sunt suficienți operatori de produse petroliere, benzinării care eventual pot și au capacitatea să preia furnizarea de combustibil către instituțiile publice, dar în primul rând către consumatorii finali.

Contractele Lukoil expiră la finalul anului, iar instituțiile își securizează noile volume de la alți furnizori pe principiul competitivității prețului. Piața este matură. Există două rafinării funcționale în România. Piața regională, da, s-au observat unele variații de prețuri, dar ele au fost generate și de alte aspecte, de prețurile la combustibil regional, nu doar de situația cu Lukoil.

Dar ați observat și zilele acestea că sunt mici variații la prețul de combustibil, totuși și semnalele care sunt. De exemplu, Bulgaria a reușit să obțină acea licență tranzitorie până în aprilie 2026. România, din câte a comunicat ministrul meu omolog de acolo, se discută la diferite niveluri, inclusiv achiziționarea rafinăriei, sunt companii interesate, deci cred că, încet-încet, ne apropiem de o claritate și de o finalitate pe acest subiect.

Știm că de duminică Aeroportul Chișinău a început alimentarea avioanelor cu kerosen. De unde este procurat și cum au loc achizițiile?

La apariția situației, primul pas, pe 12 noiembrie, a fost încheiat un contract de comodat între Aeroport și Lukoil, pentru operarea infrastructurii de kerosen de la Aeroport cu cost zero.

În momentul respectiv, compania Lukoil mai deținea anumite stocuri, deja contractate cu companiile aeriene, și până la data de 21, când, după cum ați menționat dumneavoastră, aeroportul a început să alimenteze. Până la data respectivă Lukoil și-a consumat stocurile și a făcut vânzările care erau deja contractate cu companiile.

Până în acel moment, desigur, aeroportul nu a stat cu mâinile încrucișate. Cu ajutorul grupului de lucru, au fost contactate o serie de companii petroliere și, pe principiul producătorilor, au fost primite câteva oferte, dar, pe principiul competitivității prețului, a fost selectată cea mai bună ofertă la momentul respectiv pentru a asigura primele volume necesare pentru a menține funcționalitatea aeroportului. Ulterior, adică chiar în prezent, aeroportul poartă discuții cu alte potențiale companii care ar putea furniza kerosen pentru aeroport pe termen lung.

Care este acea companiei și care sunt prețurile?

Este o companie producătoare din România. Anul trecut și contractele până la acest moment – Lukoil achiziționa kerosen de la Rompetrol din România. Prețurile urmează cotațiile platts, ca în toate.

Tot legat de aprovizionarea cu combustibil, cetățenii au motive de îngrijorare? Vă întreb în condițiile în care în Lukoil deținea 40% din totalul importurilor de motorină.

Ei importau și revindeau către companii locale. Acum celelalte companii se reorientează să-și securizeze contracte directe cu producători. Totuși în regiune sunt prezente câteva rafinării, câteva companii producătoare de produse petroliere. Sunt trei rafinării funcționale în România. Rafinăria Lukoil este acum în mentenanță.

Există rafinăria din Bulgaria, există în Grecia, patru rafinării. Deci, inclusiv în Turcia sunt rafinării, Socar are o rafinărie la Izmir. Regional, și din câte se vede acum pe piață, nu ar fi un deficit de produse petroliere. Și, corespunzător, operatorii locali de benzinării preiau deja volumele care urmează să fie lăsate descoperite.

Și nu trebuie să uităm încă un lucru – densitatea de benzinării în Republica Moldova. Am mai spus, chiar în Chișinău, pe Viaduct, sunt vreo șase benzinării. Deci, nu cred că aceasta reprezintă o problemă.

Linia electrică Vulcănești-Chișinău este practic gata, când va deveni funcțională și ce schimbări aduce pentru consumatori?

Proiectul liniei energetice independente, linia Vulcănești-Chișinău, are trei componente: componenta de linie și cele două stații – stația de la Vulcănești și modernizarea stației Chișinău.

Corect ați menționat, lucrările de construcție la linie sunt practic finalizate. A fost ridicat ultimul pilon, au fost trase ultimele sute de metri de conductori. Acum se fac ultimele ajustări, iar estimativ în luna decembrie ar trebui să înceapă lucrările de testare.

În paralel, continuă lucrările de construcție în stațiile Chișinău și Vulcănești. Structurile metalice sunt practic finalizate, iar majoritatea echipamentelor de forță în stația Chișinău au fost instalate.

În stația Vulcănești a fost instalată cea mai importantă structură metalică – portalul de linie. Stația recepționează acum echipamentele de forță – transformatoare, separatoare, izolatoare – pe care urmează să le instaleze în următoarele săptămâni. Ulterior, după finalizarea lucrărilor de construcție în ambele stații, acestea vor intra în faza de testare.

Faza de testare poate dura o lună sau o lună și jumătate. Intenția este să ne apropiem cât mai mult de finalizarea lucrărilor de construcție și să începem testările pentru toate cele trei componente ale proiectului.

În primul rând, această linie va elimina vulnerabilitatea configurației actuale, prin care linia, după ce trece Dunărea și de la Vulcănești, nu vine direct la Chișinău, ci pleacă la MGRES, de unde ulterior două linii de 330 kV merg spre stația Chișinău.

Astfel, linia va permite eliminarea acestei vulnerabilități și va securiza importul direct de energie electrică din România, fără a mai fi necesar să tranziteze centrala de la MGRES. Fluxurile de curent electric și fluxurile tehnice vor rămâne, dar vulnerabilitatea va fi eliminată.

În mod firesc cetățenii se întreabă: putem anticipa scăderi, sau deopotrivă majorare ale tarifelor la energie și gaz în următoarea perioadă?

Tarifele sunt domeniul ANRE, pentru că avem o piață reglementată. Tot ce pot să spun este că, cel puțin la gaze naturale, Energocom, fiind furnizorul cu obligații de serviciu public, va furniza în următoarea perioadă calculele și cifrele. ANRE are o perioadă pentru a se expune asupra cifrelor respective, pentru a aproba costurile de bază și pentru a expune observații referitor la variațiile de prețuri și la această oportunitate.

Problema facturilor exagerate cum a părut și ce se întâmplă?

Recepționând multiple observații și plângeri din partea cetățenilor – au fost câteva plângeri și sesizări inclusiv la ANRE, la Energocom au fost foarte multe. Nu este un secret, oamenii mă opresc pe stradă și mă întreabă: „Uitați-vă, am primit facturile cu volume de gaze mărite, ce se întâmplă?”.

În primul rând, luni am avut o ședință la minister în care am convocat operatorul sistemului de distribuție din Chișinău, Chișinău-Gaz, compania mamă Moldovagaz și Energocom. Energocom, la formarea facturilor, se bazează pe datele și citirile contoarelor primite de la operatorul sistemului de distribuție Chișinău-Gaz.

Acest lucru este foarte important de menționat. Au existat o serie de probleme aici, inclusiv contoare la care a expirat standardizarea, precum și probleme cu o aplicație bancară prin care datele erau transmise.

Personalul tehnic de la operatorul sistemului de distribuție nu are acces complet sau la toți consumatorii pentru a lua citirile. Aceasta nu este o situație nouă pentru Republica Moldova. Noi nu vom permite ca această situație să se perpetueze, deoarece cetățenii și consumatorii trebuie tratați în mod egal și corect.

În consecință, Chișinău-Gaz are sarcina să își mobilizeze personalul, să comunice cu cetățenii și să rectifice problema citirilor contoarelor cât mai curând. Aceștia și-au asumat că se vor ocupa de rezolvarea problemei. Transferul corect al datelor va permite rectificarea acestei situații.

Vă mulțumesc mult pentru această discuție!

Vă mulțumesc pentru invitație!

Irina Boțu, IPN

The post Fără MGRES, dar cu stocuri de gaz și kerosen asigurat. Interviu IPN cu ministrul energiei appeared first on ipn.md.