Moldova, pregătită să deschidă trei clustere de negociere. Interviu IPN cu Cristina Gherasimov

Republica Moldova este pregătită să deschidă cel puțin trei clustere de negociere, afirmă viceprim-ministrul pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov. Într-un interviu pentru IPN, oficiala a subliniat că Raportul de extindere a arătat că Moldova a înregistrat cel mai mare progres dintre statele candidate, precum și cel mai semnificativ avans față de sine însăși. Potrivit ei, aderarea va aduce beneficii importante, inclusiv standarde de viață comparabile cu cele din statele membre ale Uniunii Europene.

Luna noiembrie s-a văzut destul de încărcată în ceea ce ține de agenda europeană. Am avut acel eveniment unde a fost prezentat Raportul de extindere, la care o să revenim. Am văzut și mai multe vizite ale oficialilor europeni, inclusiv Marta Kos, comisara pentru extindere și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. Putem vorbi de un dialog consolidat Chișinău- UE?

Exact, este un dialog normal, obișnuit, ca între două state, în cazul dat o Uniune, un grup de state și Republica Moldova. Este un dialog instituționalizat, care va avea loc cu regularitate pe parcursul anilor care urmează.

Și dacă tot am pomenit acel Raport de extindere, care este mesajul principal al documentului? Și cum apreciază Comisia Europeană progresele Republicii Moldova?

Mesajul principal al raportului de extindere este că Republica Moldova a înregistrat cel mai mare progres comparativ cu celelalte state candidate și inclusiv cel mai mare progres vis-a-vis de sine însăși. Deci, pe parcursul ultimilor trei ani de zile, noi am fost evaluați. Iar în acest an, noi am înregistrat cel mai mare progres.

Care sunt punctele forte ale Republici Moldova în procesul de aderare? Mă refer aici la avansarea pe capitole și clustere. Există sectoare unde Moldova a făcut salturi vizibile?

Să fie clar, mai avem un drum foarte lung de parcurs la capitolul „teme pentru acasă”. Republica Moldova a început de departe, pentru că nu am valorificat suficient de mult ultimii ani, din 2016, de când avem intrat în vigoare Acordul de Asociere.

Am fi putut avea un start mult mai avansat, însă este important să fim conștienți de acest lucru și să muncim din plin. Dintre capitolele unde stăm mai bine, în special unde am înregistrat un progres semnificativ în ultimii ani de zile, este, desigur, capitolul ce ține de energie, capitolul ce ține de vamă și deja capitolele ce țin mai mult de finanțe și economie. Pescuitul este un capitol unde am avut un progres minor în anii anteriori.

În acest an, pentru că am înțeles necesitatea transpunerii legislației europene, chiar dacă suntem o țară care nu are acces la mare, colegii de la Ministerul Agriculturii, de la Ministerul Mediului au făcut totul posibilul și au arătat un progres semnificativ și pe acest capitol. Există capitole complicate de la sine, precum capitolul ce ține de agricultură, capitolul ce ține de mediul înconjurător și schimbările climatice, capitolul ce ține de transport. Astea sunt capitole, unde volumul legislației europene a crescut foarte mult în ultimii ani de zile.

Echipele noastre în cadrul ministerelor lucrează foarte mult, însă comparativ cu volumul total de muncă mai avem mult ca să ajungem la un nivel suficient de bun, ca să zicem că avem o bază stabilă, consolidată și mergem înainte.

Care sunt capitolele la care avem cel mai mult de lucru?

După volumul legislației europene, Capitolul 27, ce ține de mediul înconjurător, este un capitol unde avem încă mult de lucru. Un alt capitol este Capitolul 12, ce ține de siguranța alimentară.

Aici e vorba de necesitatea transpunerii a peste o mie de acte europene în legislația națională. Colegii de la ANSA, colegii de la Ministerul Agriculturii au foarte multă muncă înainte, însă tot ei sunt cei care deja au arătat că muncesc la cote maxime și, respectiv, rezultatele sunt apreciate la Bruxelles.

Deja știm când mai exact ar putea fi deschise negocierile pe primele clustere și care ar fi acestea?

Conform Raportului de extindere, am văzut cu toții că Republica Moldova este, practic, gata până la sfârșitul acestui an să deschidă toate clusterele de negociere. La fel, din comentariile și aprecierile comisarei pentru extindere Marta Kos, am văzut că Republica Moldova este gata deja să deschidă cel puțin trei clustere. Aceasta a avut loc acum câteva săptămâni, această apreciere.

Iar statele membre în Consiliu au constatat acest fapt. Știm că au loc discuții privind următoarea etapă și deschiderea negocierilor pe clustere. Ne așteptăm în timp foarte curând să aflăm mai multe noutăți, dar chiar și în lipsa lor, nu înseamnă că am stopat procesul și așteptăm noutăți de la Bruxelles.

Republica Moldova a adoptat Programul național de aderare în luna mai, care reprezintă toate angajamentele pe care ni le-am asumat ca țară, să le implementăm astfel încât să pregătim țara pentru aderare. Acest document este unul public și poate fi consultat de oricine este interesat în ce urmează pe parcursul următorilor ani. Inclusiv acum suntem în etapa de actualizare a programului național, pentru că este un document care va fi actualizat în fiecare an.

Și iată că acum, pentru că am finalizat deja etapa de screening, avem recomandări noi în baza Raportului de extindere, suficiente informații pentru a actualiza acest document. În aceste săptămâni, colegii mei de la Biroul pentru Integrare Europeană, împreună cu toate ministerele de profil, se ocupă de acest proces. Inclusiv suntem în etapa consultărilor publice, care vor continua și săptămâna viitoare.

Cum a fost colaborarea între instituții în această perioadă?

Într-adevăr, avem foarte multe procese paralele care au loc. Colegii din cadrul tuturor instituțiilor sunt prinși la maximum în a livra la timp angajamentele pe care ni le-am asumat și mă bucur foarte mult că vedem o rată de randament crescută. Nu înseamnă că nu mai avem spațiu de a îmbunătăți anumite procese. Anume de acest lucru ne ocupăm la Cancelaria de Stat, să vedem unde putem optimiza anumite procese, unde putem consolida capacitățile administrative, prin ce instrumente și la ce etapă sunt procesele care urmează să le implementăm în anii care vin.

Ce sprijin concret primesc autoritățile moldovenești de la UE în acest proces?

Avem deschiderea completă a UE de a ne ajuta în pregătirea administrației publice. Dacă vă aduceți aminte, la sfârșitul anului trecut am semnat cu Comisia Europeană un acord de colaborare prin care funcționarii publici din instituțiile statului pot să meargă pentru câteva luni pentru a face un stagiu în cadrul Comisiei Europene, pentru a înțelege cum se desfășoară lucrurile pe interior, iar această experiență să fie adusă acasă și împărtășită și celorlalți colegi. Aceasta este o modalitate practică prin care Comisia Europeană ne ajută să ne consolidăm capacitățile administrative.

În același timp, avem Planul de creștere pentru Moldova, iar o parte din fonduri vor fi alocate pentru implementarea reformelor care se suprapun cu agenda noastră de negociere.

Despre ce sumă este vorba?

Nu avem o sumă exactă specificată. Prin delegația Uniunii Europene, țara noastră beneficiază de asistență tehnică. La începutul acestui an au fost anunțate prioritățile pentru acest an și următorii ani, actualizate după necesitate, ca UE să ne poată sprijini unde considerăm necesar – fie prin expertiză străină, fie prin expertiză națională, cu suport din partea societății civile și a mediului de afaceri.

Ce beneficii concrete vor resimți cetățenii în urma integrării?

Este greu de sumarizat. În primul rând, vom avea o țară care se va bucura de standarde de viață comparabile cu cele ale statelor membre UE. Vedem creștere în salarii, drumuri mai bune, educație mai bună și compatibilă cu cea europeană. De exemplu, diplomele universităților din Republica Moldova vor fi echivalate în UE, oferind tinerilor oportunități profesionale care nu erau disponibile anterior.

Este vorba despre libera circulație a oamenilor, capitalului, serviciilor și bunurilor. Antreprenorii vor putea vinde bunurile fără taxe, fermierii vor avea acces nu doar la 2,5 milioane de consumatori locali, ci la aproape 500 de milioane de consumatori din UE. Ceea ce deja se întâmplă. Prunele noastre, merele se bucură de o atenție sporită pe piața UE.

Practic, integrarea europeană aduce oportunități economice și sociale pe întreg teritoriul Uniunii Europene, o calitate a vieții mai ridicată și libertate consolidată, atât personal, cât și instituțional.

Doamna Gherasimov, vă mulțumesc foarte mult pentru această discuție!

Și eu vă mulțumesc!

Irina Boțu, IPN

The post Moldova, pregătită să deschidă trei clustere de negociere. Interviu IPN cu Cristina Gherasimov appeared first on ipn.md.