Un proiect de lege care ar face ilegale minciunile din timpul campaniilor electorale a trecut de prima etapă în parlamentul din Ţara Galilor. Deși ideea legii este susținută de toţi politicienii, detaliile și viteza cu care ar trebui să fie adoptată au generat o neliniște tot mai mare, scrie The Conversation. Ţara Galilor va organiza alegeri în luna mai a acestui an.
„Minciuna prosperă în politică pentru că putem scăpa basma curată”, spune Jane Dodds, lidera Partidului Liberal Democrat din Ţara Galilor şi parlamentară în Legislativul local, citată de BBC. Această frustrare s-a transformat în acţiune legislativă, scrie The Conversation, după ce un proiect de lege care ar interzice declaraţiile false sau înşelătoare în timpul campaniilor electorale a trecut de prima etapă în Senedd, parlamentul galez.
Dacă va fi adoptat, Țara Galilor ar putea deveni prima din lume care interzice minciuna politică.
Scopul proiectului de lege este să combată minciuna intenţionată a politicienilor, pentru a reconstui încrederea publicului în democraţie. Numai că iniţiativa legislativă i-a pus pe parlamentarii galezi în faţa unei noi provocări: cum pot combate minciunile politicienilor fără a restrânge libertatea de exprimare?
Ce presupune legea
În Ţara Galilor, este deja ilegal să faci declarații false despre caracterul sau despre conduita personală a unui candidat în timpul alegerilor. Noua propunere merge însă mai departe. Proiectul aflat în dezbatere în parlamentul galez se concentrează strict pe declaraţiile făcute în timpul campaniilor electorale şi nu introduce o interdicţie generală asupra minciunii politicienilor, odată aleşi.
Proiectul legislativ a apărut în dezbaterea publică pentru prima dată în urmă cu doi ani, fiind propus de Adam Price, fostul lider al Plaid Cymru, partidul care-i reprezintă pe naţionaliştii galezi şi care acum are 13 din cele 60 de mandate din Senedd.
Ideea a apărut în contextul unui sondaj care arăta că 98% dintre respondenţi considerau că „minciuna sau inducerea intenționată în eroare a parlamentului ar trebui să poată fi identificată drept «sfidare a parlamentului». Pe lângă obligația de a prezenta scuze publice, deputații care încalcă această regulă ar trebui amendați sau sancționați în alt mod”.
Presa din Regat arată că, în cazul în care parlamentarii vor găsi consens, proiectul de lege nu va putea intra în vigoare mai devreme de alegerile din 2030. Ţara Galilor organizează alegeri în luna mai a acestui an.
Ce spun cei care se opun
Contestatarii proiectului afirmă că textul legislativ nu defineşte clar ce înseamnă o declaraţie „falsă sau înşelătoare”, iar unii membrii ai parlamentului galez se tem că politicienii ar putea să evite subiectele controversate, pur şi simplu, să nu mai vorbească, pentru a nu risca urmărirea penală. „Dezbaterea politică implică adesea gândire rapidă, interpretarea unor informații incomplete sau prezentarea unei singure părți a unui argument complex. Acestea nu sunt același lucru cu minciunile deliberate. Însă criticii susțin că, fără precizie, legea ar putea avea dificultăți în a distinge între înșelarea intenționată și dezacordul legitim”, arată The Conversation.
Proiectul de lege a generat două rapoarte extrem de critice din partea a două comisii multipartinice ale Senedd. Comisia pentru legislație a avertizat că modul în care a fost redactat proiectul creează riscul ca un guvern viitor să poată „împiedica grav desfășurarea completă și corectă a discursului democratic în timpul unei campanii electorale”, arată BBC.
Comisia pentru standarde a Senedd, căreia guvernul galez i-a cerut să examineze propunerea, a răspuns că „nu este convinsă” că apariţia unei noi infracțiuni penale ar restabili încrederea publică şi a avertizat că „riscurile și consecințele neintenționate depășesc în prezent beneficiile”. Printre aceste riscuri se numără presiunea deja existentă asupra sistemului judiciar. Există, de asemenea, dificultatea de a dovedi că o declarație este obiectiv falsă și posibile conflicte cu libertatea de exprimare.
Atunci când politicienii se tem că greșeli oneste, opinii ferme prezentate ca fapte sau argumente strategice de campanie ar putea fi ulterior considerate false, dezbaterea însăși ar avea de suferit. Acest lucru ar putea slăbi democrația, nu ar întări-o, mai arată The Conversation.
Ce se poate întâmpla cu dezbaterile politice?
Susținătorii aplicării legii prin mijloace juridice argumentează că aceste riscuri pot fi gestionate, dar numai cu o definiție mult mai strictă și garanții mai puternice. Ei subliniază că orice infracțiune trebuie să vizeze înșelarea deliberată, factuală, menită să influențeze alegătorii, nu opiniile, retorica sau prognozele politice.
„Trasarea acestei linii este însă mai ușor de spus decât de făcut. Ar fi incriminate interpretările concurente ale datelor economice? Dar promisiunile optimiste bazate pe prognoze incerte? Dacă astfel de discursuri ar fi prinse de lege, dezacord politic deschis ar fi mai greu de pus în practică”, scrie The Conversation.
Astfel, continuă publicaţia, provocarea cu care se confruntă Senedd este una delicată: trebuie să decidă dacă poate crea o lege suficient de restrânsă pentru a viza înșelarea intenționată, suficient de robustă pentru a rezista controlului juridic și suficient de flexibilă pentru a păstra duritatea și spontaneitatea dezbaterii democratice.
Ţara Galilor este una dintre cele patru națiuni ale Regatului Unit, alături de Anglia, Scoția și Irlanda de Nord. Are propriul parlament regional, Senedd, care decide politici precum educația, sănătatea sau administrația locală. Marile decizii – politica externă, apărarea și taxele majore – rămân însă la Londra. Autonomia legislativă a fost introdusă la sfârșitul anilor ’90, ca parte a reformelor de descentralizare ale statului britanic.
