Nistrul, tot mai vulnerabil din cauza poluării și a apelor scăzute

Criza de pe Nistru, amplificată de poluarea cu petrol și de nivelul scăzut al apei, amenință ecosistemul și sănătatea populației pe termen lung, avertizează Ilia Trombițki, director executiv al asociației Eco-Tiras. Într-un interviu pentru IPN, expertul a subliniat că, în absența unei monitorizări eficiente și a unei coordonări transfrontaliere, autoritățile nu dețin date complete despre substanțele nocive din râu, iar impactul asupra faunei acvatice și pescuitului rămâne greu de estimat. Potrivit lui, problemele Nistrului nu sunt noi, dar lipsa investițiilor și a unei legislații aplicate eficient face ca fiecare criză să fie tot mai gravă, transmite IPN.

Criza de pe Nistru pare să aibă efecte de durată, chiar dacă autoritățile intervin. În opinia dumneavoastră, este aceasta o problemă temporară sau ne putem confrunta cu consecințe pe termen lung?

În acest caz putem vorbi despre două aspecte. În primul rând, poluarea recentă. În al doilea rând, situația hidrologică a râului. Prima se referă la câțiva ani, iar a doua la o perioadă mult mai îndelungată – nu cunosc exact durata, dar probabil vorbim despre decenii.

Practic, de la an la an, situația devine tot mai gravă. În acest an, în special, ne confruntăm cu un deficit de apă în Nistru. Un nivel atât de scăzut în rezervorul de la Dnestrovsk nu a mai fost niciodată. În prezent, volumul de apă acumulat pentru perioada de vară și toamnă este foarte mic.

Această criză provocată de petrolul ajuns în Nistru, ea cum ar putea să ne afecteze?

În primul rând, oficialii spun că este vorba despre petrol. Dar, din punctul meu de vedere, acolo pot exista și alte substanțe nocive, despre care nimeni nu vorbește. Petrolul nu reprezintă cea mai mare problemă, iar autoritățile au luat măsuri pentru a opri această poluare – măsuri destul de eficiente.

Totodată, nimeni nu știe exact ce s-a întâmplat până acum. În cinci zile se va împlini, practic, o lună de la apariția situației, dar, până în prezent, nu avem informații clare.

Deoarece laboratoarele noastre au degradat încă din perioada sovietică, nu putem determina cu exactitate situația. Iată de ce cred că autoritățile se concentrează asupra poluării evidente, și anume asupra petrolului. Însă despre celelalte substanțe care ar putea fi nocive nu vorbește nimeni.

Autoritățile au anunțat că au trimis mostre inclusiv către laboratoarele din România

Până acum nu au venit rezultatele. Și nu sunt sigur că laboratoarele din România pot determina întregul spectru de substanțe. Iată de ce, inclusiv în cadrul comisii, împreună cu partea ucraineană, s-a discutat ca probele să fie trimise și în laboratoare din Europa de Vest. Totuși, nu știu dacă acestea au fost trimise. Spre regret, această informație nu este publică până în prezent.

Regiunea de nord a rămas câteva zile fără apă potabilă, ceea ce a evidențiat vulnerabilitatea sistemului. Ce măsuri ar trebui luate pentru a preveni astfel de situații în viitor?

În primul rând, avem Acordul cu Ucraina din anul 1998 privind prevenirea accidentelor tehnologice pe apele transfrontaliere. Acolo sunt prevăzute și documente, precum și regulamente referitoare la modul în care trebuie să fie schimbate informațiile în astfel de cazuri.

Totodată, acest acord nu a fost aplicat în mod eficient – iată de ce Moldova nu a fost informată la timp. Ca urmare, măsurile nu au fost coordonate eficient între cele două țări. De aceea, este dificil de spus cum va fi în viitor. Cred că acest eveniment va fi luat în considerare de ambele țări, iar acestea vor îmbunătăți coordonarea pentru cazuri similare.

Deci, înțelegem că acest acord și prevederile lui ar putea, cumva, în astfel de situații să ne ajute?

Acordul este bun. Altceva este că trebuie respectat. În acea perioadă am avut și sărbători. Lumea a fost informată abia la începutul săptămânii următoare. Iată de ce am pierdut trei zile de la început. Din punctul meu de vedere, a existat o tăinuire a informației, deoarece, în opinia mea, dacă s-a întâmplat ceva în urma acestor rachete rusești, consecințele ar fi trebuit să fie evidente imediat.

În mod corespunzător, dacă a fost distrus unul sau mai mulți transformatori, este evident că ar putea exista și imagini ale acestui eveniment, iar consecințele ar trebui luate în considerare.

Care sunt efectele imediate și pe termen lung asupra ecosistemului acvatic din Nistru?

De la început, revenim la problema naturii poluării. Dacă vom cunoaște substanțele care au ajuns în Nistru, va fi mult mai simplu să discutăm și să determinăm consecințele pe termen scurt și pe termen lung. Este această mortalitate a păsărilor de pe Nistru legată de eveniment sau nu?

Dacă luăm în considerare cea mai probabilă variantă a poluării, și anume distrugerea transformatoarelor, este vorba despre substanțe organice foarte nocive, care pot duce la moartea păsărilor, a peștilor și a altor organisme din Nistru. De asemenea, pot exista efecte pe termen lung, atunci când aceste substanțe se acumulează în organismele animalelor acvatice, ale peștilor și ale nevertebratelor.

Aceste consecințe pot fi de durată îndelungată. De aceea, am recomandat să nu fie consumat pește pentru alimentație, deoarece aceste substanțe se pot concentra în el.

Apropo de pescuit, înțelegem că este un mare risc atunci când se consumă peștele din Nistru?

Aveți dreptate și eu nu am văzut încă interdicția pescuitului de primăvară. Dacă nu a apărut acest ordin, înseamnă că, în prezent, pescuitul este permis. Totuși, consider că, în lipsa unui ordin clar, ar trebui instituită o interdicție pentru aceste zile.

Având în vedere că se apropie sezonul cald, iar mulți oameni aleg să se relaxeze pe malurile Nistrului, cât de sigură este frecventarea plajelor în aceste condiții și ce riscuri există?

Da, scăldatul este permis, dar este important să ținem cont că apa nu trebuie să ajungă în gură. Acest lucru este valabil și pentru adulți și este, probabil, evident, însă pentru copii reprezintă o problemă. Iată de ce fiecare părinte trebuie să decidă. În general, această recomandare este importantă atât după astfel de episoade de poluare, cât și în situații obișnuite.

Deoarece avem un nivel ridicat de poluare a Nistrului cu organisme potențial periculoase pentru sănătatea omului, aceasta rămâne o recomandare generală: dacă vă scăldați, nu permiteți apei să ajungă în gură. Este foarte important.

În ceea ce privește apele subterane, se pune întrebarea dacă această situație le-ar putea afecta. Eu nu cred. Există, desigur, interacțiuni între apele de suprafață și cele subterane, însă nu consider că apele subterane vor fi poluate semnificativ de acest eveniment.

Am văzut tehnologiile aplicate pentru depoluare. Aceste soluții sunt ele eficiente pentru a salva apele unui râu contaminat cu petrol?

Depinde de natura contaminării. Dacă este vorba despre petrol, măsurile sunt eficiente. Dacă este vorba despre alte substanțe, situația devine problematică. Totul depinde de natura substanțelor.

Considerați că Republica Moldova este suficient de pregătită pentru a face față unor dezastre ecologice de acest tip? Ce lacune există în prezent?

Vedem că nu. Evident că nu, deoarece acest lucru necesită bani și o atenție permanentă din partea Guvernului. Dacă comparăm cu alte state – cu cât un stat este mai bogat și mai democratic – cu atât mai ample sunt măsurile pentru a proteja populația. Noi nu suntem protejați nici de cutremure, nici de astfel de evenimente.

Pe viitor, sper că Guvernul va adopta anumite măsuri pentru a fi mai bine pregătit. Însă, în general, investițiile trebuie să fie foarte serioase. De la o zi la alta, Nistrul este poluat din diferite surse. Marea majoritate a apelor de suprafață nu pot fi utilizate pentru băut în lipsa altor surse. Iată de ce avem foarte multe de făcut pentru a implementa legislația europeană.

În primul rând, Directiva-cadru privind apa. Vorbim despre costuri de miliarde de euro. Dar și țările din Vest au probleme cu implementarea acestei directive. Din câte înțeleg, peste doi ani vor fi aplicate amenzi pentru nerespectare. Cauza este simplă: aceste măsuri sunt costisitoare, iar voința politică este, de asemenea, necesară.

Partea bună este că Moldova, în general, respectă aceste priorități. Am semnat și ratificat Protocolul privind apa și sănătatea, care aparține Comisiei Economice pentru Europa. Au fost deja implementate unele programe. Iată de ce există progrese în domeniul accesului la apă de calitate, precum și la canalizare. Procentul populației care are acces este în creștere. Totuși, mai sunt încă foarte multe de realizat, în special în zonele rurale.

Situațiile de acest gen ne demonstrează că nu suntem pregătiți pentru crize?

Evident că nu am fost pregătiți pentru acest lucru. O sursă alternativă pe termen scurt ar fi apele subterane. Totuși, puțurile au fost, practic, nefuncționale timp de 30-35 de ani, iar nimeni nu a luat acest lucru în considerare și nu s-a pregătit pentru astfel de situații. Acesta este un exemplu și reprezintă primul pas care trebuie făcut pentru a rezolva problema.

Nistrul s-a confruntat de-a lungul timpului cu mai multe probleme. Care au fost cele mai semnificative dintre acestea și cât de vulnerabil rămâne râul în prezent? pentru sănătate?

Dintre problemele cronice ale râului, pot spune că cea mai serioasă este hidroenergia. Încă din perioada sovietică, această problemă persistă și afectează funcționarea naturală a ecosistemului. În special, este afectată calitatea apei din sursele comunale, prin substanțe organice și microorganisme dăunătoare sănătății omului. Schimbările produse în ecosistemul Nistrului, inclusiv din cauza extracției nisipului și prundișului, au avut un impact major asupra mediului.

Începând cu anul 2000 și până în 2015, autoritățile au încercat să limiteze aceste efecte, reușind parțial să oprească problemele. Totuși, din partea regiunii transnistrene, aceste practici continuă, iar nisipul și prundișul reprezintă filtre naturale vitale pentru purificarea apei. În lipsa acestora, apa trebuie tratată mai mult pentru a fi potabilă, ceea ce duce la costuri mai mari și la pierderea biodiversității.

Biodiversitatea poate fi protejată doar prin prevenirea schimbărilor în habitatele râului. Schimbările hidromorfologice afectează atât cantitatea, cât și calitatea apei. Deși există teritorii protejate, impactul activităților antropice asupra biotei râului este semnificativ. Animalele și peștii sunt afectați: unele specii valoroase dispar, în timp ce specii alogene ocupă locul lor.

Un exemplu clar este segmentul Nistrului de la Naslavcea până la Soroca, unde impactul hidrocentralelor din Ucraina este foarte serios. Aici se modifică transparența apei și temperatură, ceea ce schimbă dramatic compoziția speciilor: pierdem specii valoroase și apar specii străine râului.

De asemenea, în acest segment apare fenomenul de poluare secundară, cauzat de transparența crescută a apei. Vegetația se dezvoltă în timpul verii, dar moare toamna și iarna, iar procesul de înnămolire al rezervorului Dubăsari este intens.

Cum putem contracara aceste schimbări? Nu doar autoritățile, ci și oamenii trebuie să înțeleagă că natura trebuie păstrată?

Pot spune că oamenii, în mod corect, trebuie să înțeleagă că natura trebuie protejată, pentru că nu trebuie să facem ceva împotriva ei. Omul, dacă are educație, cultură și autocontrol, face ceea ce trebuie.

În ceea ce privește autoritățile, pentru păstrarea Nistrului a fost adoptat acordul dintre Moldova și Ucraina din anul 2012, în care este practic stabilit tot ce trebuie făcut. A fost creată o comisie bilaterală pentru Nistru, iar în fiecare an are loc o ședință pentru discutarea problemelor râului. Evident, în condițiile războiului este mai greu de insistat asupra aplicării măsurilor, dar, în general, trebuie să ținem cont că sănătatea râului depinde de situația din bazinul hidrografic, adică teritoriul din care râul colectează apele. Măsurile principale pentru îmbunătățirea situației trebuie să fie luate în bazin.

Nu trebuie să uităm de măsuri precum prevenirea eroziunii solului, practicarea unei agriculturi mai sănătoase decât acum și restabilirea pădurilor din Carpați după tăieri. În prezent, există multe zone defrișate, iar măsurile similare trebuie aplicate și în aceste cazuri.

[bzplayer mp4=”https://cloud.realitatea.group/video/realitatea.md/tromb1.mp4″ muted=”false” thumbnails=”true”]

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest material jurnalistic a fost elaborat de către Agenția de Presă IPN, în cadrul Programului de granturi mici pentru mass-media „Jurnalism comunitar pentru un mediu sănătos și justiție verde”, desfășurat în cadrul proiectului „O justiție verde pentru un mediu protejat și comunități durabile în Republica Moldova”, implementat de AO EcoContact, cu suportul Suediei. Conținutul prezentului material jurnalistic constituie responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reflectă neapărat opiniile EcoContact sau ale donatorului.

Articolul Nistrul, tot mai vulnerabil din cauza poluării și a apelor scăzute apare prima dată în Realitatea.md.