NATO îşi intensifică sprijinul pentru Ucraina și cer Moscovei să-şi retragă trupele din Moldova şi Georgia

Aliaţii din NATO se angajează să sprijine Ucraina pe o “cale ireversibilă” spre integrare şi cer Chinei să înceteze orice sprijin pentru efortul de război al Rusiei împotriva Kievului, potrivit declaraţiei finale a summitului de la Washington.

China a devenit un susţinător decisiv al efortului de război al Rusiei în Ucraina, iar Beijingul continuă să reprezinte o provocare sistemică pentru Europa şi pentru securitate, este concluzia la care au ajuns liderii din NATO. Totodată, Alianţa este preocupată de evoluţiile capacităţilor şi activităţilor spaţiale ale Chinei şi îndeamnă Beijingul să se angajeze în discuţii privind reducerea riscurilor strategice

Ţările NATO intenţionează să furnizeze Ucrainei o finanţare minimă de 40 de miliarde de euro în cursul anului viitor şi să stabilească un mecanism de coordonare a furnizării de echipamente militare şi de instruire pentru Ucraina, stipulează declaraţia finală.

Aliaţii se vor angaja să sprijine Ucraina pe calea sa către o integrare euro-atlantică deplină, inclusiv prin aderarea la NATO, se arată în textul declaraţiei finale. O invitaţie de a adera la alianţă va fi adresată Kievului atunci când aliaţii sunt de acord şi condiţiile sunt îndeplinite, menţionează documentul.

”Nu vom recunoaşte niciodată anexările ilegale ale Rusiei de teritorii ucrainene, inclusiv Crimeea. De asemenea, solicităm Rusiei să îşi retragă toate forţele din Republica Moldova şi Georgia, staţionate acolo fără acordul acestora”, se spune în textul Declaraţiei summitului de la Washington. De asemenea, referitor la Moldova, aliaţii salută eforturile acestei ţări de a continua reformele democratice şi promit să-i sprijine capacităţile de securitate şi apărare şi să-i consolideze capacitatea de a contracara ameninţările hibride.

Declaraţia consemnează, de asemenea, importanţa regiunii indo-pacifice pentru NATO, deoarece evoluţiile din această zonă afectează în mod direct securitatea euro-atlantică, iar alianţa salută cooperarea consolidată cu partenerii din Asia-Pacific pentru a sprijini Ucraina.

Pe de altă parte, liderii din NATO sunt dispuşi să menţină canalele de comunicare cu Moscova pentru a reduce riscurile şi a preveni escaladarea, se arată în document.

Miercuri, ţările din NATO şi-au intensificat promisiunile de sprijin pentru Ucraina în prima zi a unui summit istoric marcat de incertitudine politică, în special în Statele Unite, comentează AFP. După ce în seara precedentă au sărbătorit cu mare fast cea de-a 75-a aniversare a alianţei militare occidentale, liderii s-au întâlnit din nou miercuri în cadrul Consiliului Atlanticului de Nord, organismul politic suprem al NATO.

AVIOANE F-16

“Rusia este pe picior de război”, cu ajutorul Chinei, Coreei de Nord şi Iranului, care îi ajută industria de armament, a avertizat preşedintele american Joe Biden la reuniune. În acest sens, liderii NATO şi-au exprimat “profunda îngrijorare” faţă de apropierea dintre Rusia şi China şi au denunţat sprijinul Beijingului pentru efortul de război al Rusiei în Ucraina, potrivit comunicatului final.

“Nu ne putem permite să lăsăm Alianţa în urmă”, a declarat Joe Biden cu o voce puternică, menită să risipească temerile privind starea sa de sănătate şi capacitatea sa de a apăra culorile taberei democrate, cu patru luni înaintea alegerilor prezidenţiale americane.

Chiar înainte de deschiderea oficială a reuniunii lor, mai multe ţări NATO au anunţat că au început să transfere Ucrainei avioane de luptă F-16. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, prezent în capitala SUA, a lăudat aeronavele spunând că “apropie (Ucraina) de o pace justă şi durabilă”.

Aparatele F-16, provenind din Danemarca şi Olanda, “vor zbura pe cerul Ucrainei în această vară”, a asigurat secretarul de stat american Antony Blinken.

Casa Albă a precizat că Belgia şi Norvegia s-au angajat să furnizeze, la rândul lor, alte avioane Ucrainei, care se confruntă cu un val tot mai mare de rachete ruseşti ce vizează oraşele şi infrastructura sa.

APĂRARE ANTIAERIANĂ

Preşedintele american a confirmat marţi seara că aliaţii vor furniza Ucrainei şi un total de cinci sisteme de apărare antiaeriană suplimentare, inclusiv patru baterii Patriot, rachete sol-aer deosebit de eficiente în interceptarea rachetelor balistice ruseşti. SUA, Germania, Ţările de Jos, România şi Italia sunt ţările care urmează să contribuie la aceasta.

Rusia şi-a intensificat recent atacurile cu rachete împotriva Ucrainei, devastând, chiar în ajunul summitului NATO, cel mai mare spital pentru copii din Kiev.

Declaraţia finală a summitului precizează că alianţa va descuraja şi va apăra împotriva tuturor ameninţărilor aeriene şi cu rachete prin consolidarea apărării antiaeriene şi antirachetă integrate.

Declaraţia precizează că NATO îşi menţine angajamentul de a lua toate măsurile necesare pentru a asigura credibilitatea, eficacitatea, siguranţa şi securitatea misiunii de descurajare nucleară.

INDUSTRIE DE APĂRARE

La mai bine de doi ani de la invazia rusă în Ucraina, aliaţii se angajează să îşi dezvolte industria de apărare, a anunţat miercuri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

“Acest nou angajament trimite un mesaj fără echivoc lumii”, a subliniat în acest sens şi Joe Biden, salutând faptul că 23 din cele 32 de ţări care alcătuiesc alianţa vor consacra de acum cel puţin 2% din produsul lor intern brut cheltuielilor militare.

FINANŢARE

Aliaţii au decis, de asemenea, ca ajutorul lor militar pentru Ucraina să ajungă la un minim de 40 de miliarde de euro în cursul anului viitor, potrivit declaraţiei lor comune. Totuşi, suma este departe de angajamentul financiar multianual pe care îl solicitase secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi care se ridica la 100 de miliarde.

Aliaţii au decis, de asemenea, ca NATO să preia de la o coaliţie ad-hoc condusă de Statele Unite cea mai mare parte a sarcinilor de coordonare a echipamentelor militare şi de instruire pentru Ucraina. Unii diplomaţi văd acest lucru ca un efort de a proteja procesul de o posibilă revenire a lui Donald Trump la Casa Albă. Dar mulţi se îndoiesc că acest lucru l-ar putea împiedica pe Trump să reducă drastic ajutorul SUA pentru Kiev, dacă ar alege să facă acest lucru.

ADERAREA UCRAINEI LA NATO, “IREVERSIBILĂ”

Ucraina spera să primească o invitaţie oficială de a adera la NATO, dar va trebui să aştepte din cauza opoziţiei mai multor ţări, inclusiv a Statelor Unite.

Cu toate acestea, membrii organizaţiei au convenit că Ucraina se află pe o “cale ireversibilă” către aderarea la Alianţa Atlantică, potrivit comunicatului final.

Pentru cancelarul german Olaf Scholz, deciziile luate de NATO “oferă Ucrainei claritatea de care are nevoie”.

RUSIA

Alianţa a condamnat, de asemenea, “retorica nucleară iresponsabilă şi semnalele nucleare coercitive ale Rusiei, inclusiv staţionarea anunţată de arme nucleare în Belarus”, adăugând că Minskul continuă să permită războiul Rusiei în Ucraina.

Dar aliaţii rămân dispuşi să menţină canalele de comunicare cu Moscova pentru a “atenua riscurile şi a preveni escaladarea”, se arată în declaraţia finală.

CHINA

Declaraţia a consolidat, de asemenea, limbajul NATO din trecut cu privire la China, numind-o un “facilitator decisiv” al războiului Rusiei din Ucraina şi afirmând că Beijingul continuă să reprezinte o provocare sistemică pentru securitatea euro-atlantică.

Liderii NATO cer Chinei să înceteze orice sprijin material şi politic pentru efortul de război al Rusiei.

De asemenea, textul final acuză Iranul şi Coreea de Nord că alimentează războiul Rusiei din Ucraina prin furnizarea de sprijin militar direct Moscovei.

Declaraţia îşi exprimă totodată îngrijorarea cu privire la capacităţile spaţiale ale Chinei, face referire la extinderea rapidă a arsenalului său nuclear şi îndeamnă Beijingul să se angajeze în discuţii privind reducerea riscurilor strategice.

INDO-PACIFIC

Declaraţia stipuleză şi importanţa regiunii Indo-Pacific pentru NATO, afirmând că evoluţiile din această regiune afectează în mod direct securitatea euro-atlantică.

Alianţa vrea să îşi consolideze cooperarea cu partenerii din Asia-Pacific, inclusiv prin sprijinul acordat Ucrainei şi prin apărare cibernetică.

Joi, liderii din NATO se vor întâlni cu omologii lor din Australia, Japonia, Noua Zeelandă, Coreea de Sud şi Uniunea Europeană pentru a discuta despre provocările de securitate şi cooperare.

UE ŞI NATO

Cooperarea dintre NATO şi UE a devenit mai semnificativă în contextul Ucrainei, precizează declaraţia, adăugând că alianţa recunoaşte valoarea unei apărări europene mai puternice şi mai capabile.

Declaraţia notează că dezvoltarea unor capacităţi de apărare coerente, complementare şi interoperabile şi evitarea duplicării inutile sunt esenţiale pentru a face zona euro-atlantică mai sigură.

INCERTITUDINI

Summitul de la Washington are loc într-un climat de incertitudine politică în Statele Unite, unde preşedintele Biden a trebuit să facă faţă unei rebeliuni a politicienilor democraţi care îl îndeamnă să renunţe la cursa pentru un al doilea mandat în noiembrie, când îl are ca rival pe Donald Trump.

Umbra fostului preşedinte republican, care a fost adesea critic la adresa NATO şi ale cărui comentarii au părut să submineze principiul asistenţei reciproce consacrat de articolul 5 din Tratatul NATO, planează asupra summitului.

“Mă aştept ca, indiferent de rezultatul alegerilor, Statele Unite să rămână un aliat NATO puternic şi loial”, a declarat miercuri Jens Stoltenberg.

Preşedintele finlandez Alexander Stubb a recunoscut totuşi că polarizarea din Statele Unite este “foarte toxică”.

Premierul ungar Viktor Orban participă şi el la summit, după recentele sale deplasări la Moscova şi Beijing, care au fost foarte prost primite în special de Washington şi Bruxelles.

ULTIMA ORĂ

Blogul lui Luchianiuc: Epopeea Băncii de Economii SA – „pâine și circ”

Cum se distrage atenția publicului de la adevăratele probleme...

VIDEO | Comisia securitate națională a susținut un nou proiect al Partidului Nostru care vine în sprijinul diasporei

Comisia securitate națională, apărare și ordine publică a examinat...

Doru Petruți: „Ipocrizia pare deja marcă înregistrată în discursul public”

Directorul IMAS, Doru Petruți, critică lipsa de coerență instituțională...

Victoria Furtună propune instituționalizarea opoziției parlamentare: „Avem nevoie de pârghii reale, nu de decor politic”

Președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, solicită instituționalizarea opoziției...

Victor Osipov susține că reținerea și menținerea sa în arest preventiv sunt „abuzive”

Victor Osipov, fostul viceprim-ministru pentru Reintegrare, a venit, prin...

ULTIMA ORĂ | Maia Sandu consideră că reunificarea cu România ar permite o integrare mai rapidă a Moldovei în UE

Președinta Moldovei, Maia Sandu, susține că reunificarea cu România...

ULTIMA ORĂ

Zelenski anunță o „nouă etapă” a atacurilor Ucrainei în Rusia: Ținte lovite la peste 1.500 km

Ucraina a lovit cu drone ceea ce a declarat a fi o stație de pompare a petrolului situată la 1.500 km distanță în interiorul Rusiei,...

Blogul lui Luchianiuc: Epopeea Băncii de Economii SA – „pâine și circ”

Cum se distrage atenția publicului de la adevăratele probleme ale Băncii de Economii SA în procesul recuperării creditelor și găsirea unor așa-ziși „țapi ispășitori” Bloggerul...

Important

Doru Petruți: „Ipocrizia pare deja marcă înregistrată în discursul public”

Directorul IMAS, Doru Petruți, critică lipsa de coerență instituțională...

Zelenski anunță o „nouă etapă” a atacurilor Ucrainei în Rusia: Ținte lovite la peste 1.500 km

Ucraina a lovit cu drone ceea ce a declarat a fi o stație de pompare a petrolului situată la 1.500 km distanță în interiorul Rusiei, lângă Munții Ural, iar președintele Volodimir Zelenski a promis că Kievul va continua să extindă raza de acțiune a atacurilor sale, relatează Reuters.

Un asteroid a primit numele fostului papa Leon al XIII-lea, decizie anunțată de Vatican

Un asteroid din spațiu a primit numele fostului papă Leon al XIII-lea, a anunțat miercuri, 29 aprilie curent, Biroul de presă de la Vatican, relatează Agerpres. Acea rocă orbitează de acum Soarele sub noul său nume „(858334) Gioacchinopecci”, fiind numită după Gioacchino Pecci, numele de botez al papei Leon al XIII-lea (1810-1903). Acest papă italian a scris prima enciclică socială a Bisericii Romano-Catolice – o scrisoare papală de îndrumare adresată...

Hajder, despre scandalul de la Sângera: „Subiectul a fost puternic politizat”

Inspectorii de mediu au depistat mai multe neconformități la centrul de sortare a deșeurilor din Sângera, iar dacă acestea nu vor fi remediate, autoritățile ar putea dispune suspendarea activității până la înlăturarea tuturor abaterilor. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține însă că întregul scandal din jurul centrului a fost „puternic politizat”.

Germania a luat în vizor băuturile cu zahăr. Taxa anunțată

Germania intenționează să introducă o taxă pe băuturile cu conținut ridicat de zahăr începând cu 2028, în cadrul unui pachet de reforme în domeniul sănătății aprobat miercuri, cu scopul de a frâna creșterea ratei obezității și de a reduce presiunea asupra sistemului de sănătate, informează hotnews.ro. Veniturile anuale estimate, de 450 de milioane de euro (527 de milioane de dolari), provenite din această taxă suplimentară vor finanța programele de prevenire...

Ministrul Mediului ar putea fi audiat în Parlament referitor la depozitul de deșeuri de la Sângera

Deputații fracțiunii „Alternativa” vor solicita audierea ministrului Mediului în plenul Parlamentului, în contextul controversei legate de activitatea unui depozit de deșeuri din orașul Sângera, suburbie a capitalei, despre care susțin că prezintă un risc major pentru sănătatea populației și pentru mediu. Anunțul a fost făcut în cadrul audierilor parlamentare organizate miercuri, 29 aprilie, la inițiativa fracțiunii, cu tema „Problema deșeurilor din orașul Sângera și impactul asupra mediului”.

Expert, despre lansarea politică a negocierilor: „R. Moldova are o pregătire bună și ar fi păcat ca UE să rateze acest moment”

Reconfigurarea politică de la Budapesta și sprijinul ferm de la București anticipează lansarea politică a negocierilor pe primul grup de capitole cu Uniunea Europeană (UE). Perspectivele Republicii Moldova sunt favorabile, însă depind de accelerarea reformelor și de contextul geopolitic marcat de războiul din Ucraina, constată politologul român Cristian Pîrvulescu.

„Aceste cheltuieli nu se încadrează în legislație.” Cum explică Poliția faptul că a refuzat să acopere costurile pentru expertul din România în cauza Vartic

Poliția Națională reacționează la declarațiile făcute de avocata Violeta Gașițoi, care a anunțat, astăzi, că organul de urmărire penală a refuzat să acopere cheltuielile expertului internațional din România pe cauza Ludmilei Vartic. „Costurile respective nu pot fi suportate de poliție, întrucât nu se încadrează în prevederile cadrului legal aplicabil în materia achizițiilor publice”, precizează oamenii legii.