Într-o ediție transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a discutat despre abordările președintelui Klaus Iohannis în ceea ce privește relația cu Republica Moldova. Acesta a semnalat importanța unei strategii clare și structurate încă de la începutul mandatului acestuia. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.
Președintele Klaus Iohannis a început primul său mandat cu o abordare fermă și ambițioasă asupra politicii externe și interne. Abordarea avea inclusă o atenție specială pentru Republica Moldova. Însă, această viziune nu a fost transpusă într-o strategie sustenabilă pe parcursul anilor. Potrivit lui Dan Dungaciu, România nu a reușit să își mențină un rol clar și influent în raport cu țara vecină. Deși inițial părea să fie o prioritate, aspectele legate de Republica Moldova au fost treptat neglijate. Mai târziu, abordarea instituțională a fost redusă la un nivel secundar.
Dan Dungaciu: „Faceți abstracție de 10 ani de mandat”
Dan Dungaciu a explicat că, la începutul mandatului său, Klaus Iohannis părea să aibă o autoritate incontestabilă și o direcție clară în ceea ce privește Republica Moldova. În campania prezidențială, a fost pentru prima dată când un președinte al României a avut în program un capitol dedicat acestei teme.
„Faceți abstracție, dacă puteți, de 10 ani de mandat, Klaus Iohannis. A fost singurul președinte care în campania prezidențială a avut politică internă, politica externă, și un capitol spre Republica Moldova. Prima dată în istorie, pe baza acestei viziuni de campanie, la președenție trebuia să existe departament pentru Republica Moldova și românii de pretutindeni.”, afirmă acesta.
Strategia inițială a fost schimbată
Deși la începutul mandatului părea că se va crea o structură specială pentru Republica Moldova, lucrurile au luat o altă întorsătură. În loc să fie implementată o strategie amplă și sustenabilă, această idee a fost eliminată din planurile instituționale, ceea ce a transmis un mesaj clar despre prioritățile politice ale administrației Iohannis.
„A renunțat din s-a scos din grila de organizare a administrației Prezidențiale. Deci nu e vorba de persoană, e vorba de instituție ca atare și s-a făcut la nivel de consilier de stat, departamentul pentru diaspora. Punct. Și de aici probabil domnul Iohannis a înțeles că Republica Moldova nu e o temă de care să ocupe.”, menționează Dan Dungaciu.
Dan Dungaciu: „Moldova era o zonă pe care nu o controlează nimeni”
Dungaciu a explicat că motivele pentru care tema Republicii Moldova a fost marginalizată au fost complexe. Acestea au avut legătură cu aranjamentele geopolitice internaționale ale acelei perioade. Mai exact, Republica Moldova era percepută ca un punct strategic aflat între interesele Europei și Federației Ruse. Acest fapt a limitat manevrele României în această direcție.
„De ce s-a întâmplat asta? Eu nu cred că a venit din interior, cred că a venit din afară această chestiune, pentru că la vremea respectivă și ani de zile de atunci, Republica Moldova avea o situare geografică, strategică, undeva între Europa și Federația Rus, de conivență. Era un condominiu, cum se zice, relații internaționale, adică o zonă pe care nu o controlează nimeni și o controlează amândoi.”, spune el.
Acorduri de influență: Suntem împreună și nu e niciunul
Un alt aspect relatat de Dan Dungaciu a fost lipsa unei implicări semnificative a României în problemele Republicii Moldova. El spune că se datorează unor înțelegeri mai mari între Uniunea Europeană și Rusia. Aceste acorduri presupuneau că niciuna dintre părți nu își va asuma controlul complet asupra zonei, lăsând Republica Moldova într-o stare de echilibru precar.
„Înțelegerea, politica externă a Europei atunci o făcea Uniunea Europeană, o făcea Germania. Nu i-a dat nimeni mandat, dar și l-a asumat singură. Franța se ocupa de altceva și ea se ocupa de Rusia. Da, Ei s-au înțeles și au zis: ‘În Republica Moldova și în Ucraina suntem împreună și nu e niciunul. Voi nu intrați aici până la capăt. Noi nu intrăm aici până la capăt.’ E un condominiu.”, afirmă Dungaciu.
Dan Dungaciu: „România n-avea ce căuta acolo”
În viziunea lui Dan Dungaciu, România nu avea spațiu de manevră în acest context. Natura comună a identității și istoriei cu Republica Moldova putea aduce schimbări în echilibrul stabilit. Acesta era un motiv pentru care România a fost ținută la distanță.
„România n-avea ce căuta acolo, pentru că România, prin natura ei, prin identitatea comună, risca să schimbe ordinea și să facă cu Republica Moldova ceva, să strice o ordine.”, susține acesta.
Transnistria – un instrument de control
O parte importantă a discuției a fost legată de modul în care Transnistria a fost folosită de marile puteri pentru a menține Republica Moldova în sfera lor de influență. Dan Dungaciu a explicat că atunci când Republica Moldova încerca să se apropie prea mult de Europa, existau mecanisme care o împiedicau să se distanțeze de Rusia, iar aceste mecanisme au fost folosite de ambele părți pentru a menține un echilibru.
„România n-a avut niciun joc realist acolo și Transnistria a fost folosită de ruși pentru ca Republica Moldova să nu plece prea departe, și folosită de nemți ca Republica Moldova să nu vină prea aproape. Când Republica Moldova venea prea aproape, Europa îi spunea: ‘ia mergeți voi în Transnistria și începeți niște negocieri’, pe plăcuțe, pe diplome, pe sistemul financiar-bancar, etc. Când mergea prea departe spre Vest, veneau Rușii și spuneau: ‘Bă, ia întoarceți-vă puțin cu Transnistria’, și au ținut Republica Moldova acolo, pentru că acela a fost setup-ul, n-aveai voie să ai o instituție dedicată Republicii Moldova.”, concluzionează acesta.