Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, la finalul unui summit informal la Londra, că statele membre ale UE trebuie să se reînarmeze urgent şi să li se ofere spaţiul fiscal pentru a creşte cheltuielile militare.
“Trebuie să reînarmăm urgent Europa”, a indicat Von der Leyen în faţa presei după summit, transmit agenţiile AFP şi Reuters.
Ea a adăugat că va prezenta “un plan cuprinzător privind reînarmarea UE” la summitul european extraordinar din 6 martie, invocând necesitatea creşterii cheltuielilor pentru Apărare “pe o perioadă susţinută de timp”.
Potrivit preşedintei Comisiei Europene, participanţii la acest summit au avut o discuţie “bună şi sinceră” şi au abordat necesitatea “garanţiilor cuprinzătoare de securitate” pentru Ucraina în viitor, garanţii care merg de la “supravieţuirea economică până la rezilienţa militară”.
Creșterea cheltuielilor pentru Apărare în Europa
În acelaşi timp, a continuat Ursula von der Leyen, “cel mai important acum este să ne creştem cheltuielile pentru Apărare” în Europa şi să “ne pregătim pentru ce este mai rău”.
“Este în interesul nostru comun să împiedicăm războaie viitoare”, a spus ea, când a fost întrebată despre mesajul pe care doreşte să-l transmită Statelor Unite. “Suntem pregătiţi împreună, alături de dumneavoastră, să apărăm democraţia, să apărăm principiul că există un stat de drept, şi anume că un vecin nu poate fi invadat sau să fie schimbate graniţele cu forţa”, a adăugat ea.
Lideri a 14 state care susţin Ucraina s-au reunit duminică la Londra la acest summit informal, în prezenţa preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, pentru a analiza poziţia Ucrainei în perspectiva unor negocieri de pace cu Rusia, discuţii deja lansate fără Kiev şi fără statele europene de preşedinţii rus şi american, Vladimir Putin şi Donald Trump.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus că summitul de la Londra a avut “trei puncte cheie”, dintre care primul a fost sprijinul pentru Ucraina, “unde toată Europa va trebui să dea mai mult”, al doilea a fost căutarea unui “acord de pace durabil”, iar al treilea a vizat creşterea cheltuielilor militare europene “pentru a menţine NATO puternică”.
Presiuni asupra lui Zelenski din partea SUA
În timp ce lideri europeni discutau la Londra cu preşedintele Zelenski, oficiali americani dădeau presei declaraţii prin care îi sugerau acestuia să demisioneze, în urma altercaţiei avute vineri la Casa Albă cu preşedintele american Donald Trump. Potrivit consilierului acestuia pentru securitate naţională, Mike Waltz, atitudinea lui Zelenski ridică îndoieli serioase cu privire la voinţa sa de a face pace cu Rusia. “Dacă devine clar că preşedintele Zelenski, fie din motive personale, fie politice, nu are voinţa de a pune capăt luptelor din ţara sa, atunci cred că avem o problemă reală”, a subliniat Waltz, într-o declaraţie acordată postului CNN.
Trump şi vicepreşedintele său, JD Vance, i-au spus vineri lui Zelenski să încheie un acord de pace cu Rusia, altfel nu va mai putea conta pe sprijinul SUA, atenţionându-l că se află într-o poziţie slabă de negociere, că armata ucraineană duce lipsă de soldaţi şi că se “joacă cu al Treilea Război Mondial”. De partea sa, Zelenski a spus că refuză concesiile faţă de preşedintele rus Vladimir Putin şi a cerut garanţii de securitate pentru a accepta un acord de pace.
Cu câteva ore înainte de deschiderea summitului de la Londra, premierul britanic Keir Starmer a anunţat că lucrează cu Franţa la “un plan pentru a pune capăt luptelor” în Ucraina. “Am convenit ca Regatul Unit, împreună cu Franţa şi, probabil, cu încă una sau două (ţări), să lucrăm cu Ucraina la un plan pentru oprirea luptelor, iar apoi vom discuta acest plan cu SUA”, a declarat Starmer pentru BBC, nefiind clar ce înţelege prin “oprirea luptelor”, dacă se referă la un acord de pace sau doar la un armistiţiu.
Garanții de securitate pentru Ucraina
Premierul Starmer a mai spus că ţara sa şi Franţa caută o “coaliţie de voluntari” din rândul ţărilor europene care să ofere Ucrainei garanţii de securitate în cazul unui acord de pace cu Rusia, dar să beneficieze şi de sprijinul SUA. Poziţia exprimată până în prezent de administraţia Trump este că oferirea acestor garanţii Ucrainei trebuie să revină exclusiv europenilor.
La summitul informal desfăşurat duminică la Londra au luat parte, din rândul statelor UE, şefii de stat sau de guvern din Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Polonia, Republica Cehă, România, Spania şi Suedia, invitaţii din afara blocului comunitar fiind Ucraina, Norvegia, Turcia şi Canada. Au participat de asemenea secretarul general al NATO, Mark Rutte, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Antonio Costa.