O victorie a unui candidat de extremă dreapta în alegerile din luna mai ar putea însemna mai multe probleme pentru establishmentul de la Bruxelles şi ar putea împinge Bucureştiul spre o aliniere mai strânsă cu mişcarea „Make America Great Again” a preşedintelui american Donald Trump, scrie luni POLITICO, făcând o prezentare succintă a celor 11 candidaţi care se luptă în cursa electorală repetată din România.
România face o a doua încercare de a alege un nou preşedinte după ce instanţa supremă a ţării a anulat alegerile de anul trecut. Înainte de scrutinul decisiv din decembrie, au apărut îngrijorări cu privire la faptul că cel clasat pe locul întâi în primul tur, ultranaţionalistul Călin Georgescu, a beneficiat de finanţare nedeclarată pentru campanie şi de promovare online care ar fi putut face parte dintr-o operaţiune de influenţă rusească. Acest lucru a declanşat o repetare a alegerilor – într-o ţară cu 19 milioane de locuitori, membră a UE şi a NATO şi învecinată cu Ucraina – care este urmărită îndeaproape la Bruxelles şi Washington, explică POLITICO.
Georgescu este unul dintr-o serie de candidaţi cărora autorităţile române le-au interzis să candideze în mai. În cazul său, a fost pentru că nu a respectat regulile în timpul scrutinului anterior. Alţi candidaţi au fost respinşi pentru că nu au atins pragul necesar de 200.000 de semnături în sprijinul candidaturii lor sau din alte motive tehnice. De asemenea, autorităţile electorale din România i-au interzis europarlamentarului de extremă dreapta Diana Şoşoacă să candideze, invocând o decizie similară a Curţii Constituţionale de anul trecut, din cauza ameninţării pe care ar reprezenta-o pentru poziţia ţării în UE şi NATO.
Marea întrebare care se pune acum este dacă vreunul dintre candidaţii rămaşi în cursă va reuşi să atragă alegătorii lui Georgescu, mai mulţi candidaţi încercând să facă acest lucru. Printre cei aproape 11 candidaţi rămaşi în cursă se numără un fost spion, o actriţă, un fost prim-ministru şi primarul unui oraş important, scrie POLITICO, făcând o prezentare succintă a fiecăruia.
NICUŞOR DAN, PRIMARUL
Nicuşor Dan este un candidat independent care este primar al Bucureştiului, capitala României, din 2020.
Matematician, el a trecut la activism şi politică la sfârşitul anilor 1990, la întoarcerea de la Paris, unde şi-a terminat studiile doctorale. Activismul său, a spus el, a vizat contracararea „mafiei imobiliare” într-un efort de a păstra spaţiile verzi şi siturile de patrimoniu din Bucureşti.
În 2015, el a fondat Uniunea Salvaţi Bucureştiul, un partid politic care a devenit ulterior Uniunea Salvaţi România (USR), mutându-şi atenţia de pe scena locală pe cea naţională.
Dan a demisionat din partid în 2017 după un conflict pe tema dacă Constituţia României ar trebui să respingă căsătoriile gay. Dan nu a vrut ca partidul să ia o poziţie, dar membrii USR au votat pentru a se opune ca legea fundamentală să limiteze căsătoria la cuplurile heterosexuale.
CRIN ANTONESCU, CANDIDATUL ESTABLISHMENTULUI
Crin Antonescu este candidatul comun al partidelor principale din România: social-democraţii (PSD), naţional-liberalii (PNL) şi partidul minorităţii maghiare (UDMR).
Fost lider al PNL, Antonescu este cunoscut mai ales pentru mandatul său de preşedinte interimar din urmă cu 12 ani, după ce Parlamentul României l-a suspendat din funcţie pe preşedintele de atunci, Traian Băsescu. Un efort de destituire a lui Băsescu a eşuat ulterior, lăsându-l pe Antonescu cu o imagine pătată.
El nu a deţinut nicio funcţie politică în ultimul deceniu.
VICTOR PONTA, FOSTUL PREMIER
Victor Ponta a fost prim-ministru din partea social-democraţilor români între 2012 şi 2015, când a demisionat pe fondul protestelor de stradă provocate de incendiul dintr-un club de noapte care a ucis 64 de persoane şi a stârnit nemulţumirea generală a populaţiei.
Ulterior, el şi-a fondat propriul partid, dar nu a reuşit să obţină prea multă influenţă.
Procurorii l-au investigat pe Ponta în legătură cu mai multe acuzaţii de corupţie, dar l-au achitat în 2018.
Acesta a încercat să se reinventeze politic şi candidează acum ca independent, sperând să atragă votanţii lui Georgescu.
ELENA LASCONI, FOSTA JURNALISTĂ
Elena Lasconi este un politician de opoziţie care candidează la preşedinţie în calitate de candidat al partidului Uniunea Salvaţi România, pe care îl conduce.
Lasconi s-a clasat pe locul al doilea în primul tur anulat al cursei prezidenţiale din România şi urma să se confrunte cu Georgescu în turul doi din decembrie, înainte de intervenţia autorităţilor.
Ea a intrat în politică în 2020, candidând cu succes din partea USR pentru funcţia de primar în Câmpulung Muscel, un oraş mic din apropierea Bucureştiuluilescu/AFP via Getty Images
În vârstă de 52 de ani, ea a avut o carieră de zeci de ani în jurnalism.
GEORGE SIMION, LIDERUL EXTREMEI DREPTE
George Simion este liderul celui de-al doilea partid ca mărime din Parlamentul României, Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) şi omul extremei drepte în cursa prezidenţială.
El şi-a asigurat locul după retragerea unui alt candidat al dreptei dure, Anamaria Gavrilă. Ei conveniseră în prealabil că unul se va retrage dacă ambii vor fi aprobaţi de către autorităţile electorale.
În vârstă de 38 de ani, acesta a militat pentru unirea Republicii Moldova cu România, fiindu-i interzisă intrarea în Republica Moldova în mai multe rânduri.
De asemenea, i-a fost interzisă intrarea în Ucraina din cauza „activităţilor sale antiucrainene sistematice”, potrivit Serviciului ucrainean de securitate.
LAVINIA ŞANDRU, ACTRIŢA
Lavinia Şandru a fost membră a Camerei inferioare a Parlamentului României între 2004 şi 2008. Jurnalistă şi actriţă, ea a făcut parte din mai multe partide, inclusiv din fostul Partid Democrat. În prezent, ea este membră a Partidului Social Liberal Umanist, o nouă iteraţie a unui partid fondat cu decenii în urmă de Dan Voiculescu, un mogul media român care a făcut închisoare pentru corupţie.
Şandru este cunoscută pentru mariajul său anterior foarte mediatizat cu Darius Vâlcov, un fost ministru de finanţe social-democrat care execută o pedeapsă de şase ani de închisoare pentru spălare de bani şi trafic de influenţă. Şandru şi Vâlcov au divorţat în 2016.
CRISTIAN TERHEŞ, FOSTUL PREOT
Cristian Terheş este membru al Parlamentului European din partea Grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni. Este vicepreşedinte al Comisiei pentru control bugetar din Parlament.
Fost preot, Terheş a descris femeile transgender drept „perverşi masculini” într-un discurs în Parlament în 2023. De asemenea, el a contestat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului lockdown-ul din primăvara anului 2020 decis de guvernul român ca răspuns la pandemia de Covid-19, dar instanţa a respins cazul.
El s-a opus măsurilor care restricţionau accesul oamenilor în spaţiile publice dacă nu erau imunizaţi împotriva Covid-19 şi a cerut demisia preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru înţelegerile sale cu compania farmaceutică Pfizer pentru achiziţionarea de vaccinuri.
SILVIU PREDOIU, FOSTUL SPION
Silviu Predoiu este un general român şi un ofiţer de informaţii pe termen lung care a servit mai multe perioade ca director interimar al serviciului de informaţii externe al României.
Candidatura sa este susţinută de Liga Acţiunii Naţionale, un mic partid de centru-dreapta.
Predoiu a lucrat pentru Securitate, temuta poliţie secretă din România în perioada comunistă de dinainte de 1989, dar nu a încălcat drepturile fundamentale ale nimănui, potrivit arhivelor Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii din România. De obicei, celor care au comis astfel de fapte li se interzice să candideze pentru o funcţie publică.
JOHN ION BANU, PASIONATUL DE ARME
John Ion Banu este un inginer mecanic care a emigrat în Statele Unite în 1985, unde a fondat Liga Româno-Americană.
Într-un interviu din 2017, el a declarat că l-a votat pe Donald Trump datorită promisiunii acestuia de a controla frontierele Americii. El a mai spus că ar introduce pedeapsa cu moartea în România pentru corupţie şi crimă şi susţine acordarea dreptului românilor de a purta arme.
„Am cinci arme acasă, în Florida”, a spus el în interviu. „Nu le purtăm la vedere, nu le afişăm, dar ştim că ne putem baza pe ele la nevoie”, a explicat el.
Biroul Electoral Român a validat candidatura sa, dar a notificat procurorii că suspectează că unele dintre semnăturile depuse de Banu pentru a-şi susţine candidatura sunt false.
Legea românească prevede că, pentru a putea candida, candidaţii la preşedinţie trebuie să depună o listă de 200.000 de semnături ale cetăţenilor, împreună cu datele lor personale.
DANIEL FUNERIU, CHIMISTUL
Daniel Funeriu este un fost ministru al educaţiei de centru-dreapta şi un fost membru al Parlamentului European.
Are un doctorat în chimie şi a lucrat în Franţa, Statele Unite, Japonia şi Germania.
SEBASTIAN POPESCU, MEDICUL VETERINAR JURNALIST
Sebastian Popescu este un medic veterinar care a fondat două site-uri de ştiri şi a creat Partidul Noua Românie.
Popescu candidează susţinând reformarea sistemului de sănătate din România, îmbunătăţirea educaţiei în ţară şi promovarea unei dezvoltări economice durabile.
Din nou, Biroul Electoral Român a validat candidatura sa, dar a notificat procurorii că unele dintre semnăturile depuse de Popescu în sprijinul candidaturii sale ar fi fost falsificate.