Într-un discurs susținut la Școala de Formare Politică a Ligii, lidera Rassemblement National, Marine Le Pen, a lansat un atac dur la adresa Uniunii Europene, acuzând instituțiile de la Bruxelles că încearcă să influențeze alegerile și politicile interne ale statelor membre.
Referindu-se explicit la situația din România, Le Pen a denunțat anularea alegerilor prezidențiale, cu „binecuvântarea Comisiei Europene”, și și-a exprimat sprijinul total pentru George Simion, candidatul plasat pe primul loc în primul tur, cu peste 40% din voturi. Totodată, ea a condamnat „războiul ideologic” dus de Comisia Europeană împotriva guvernelor și liderilor care nu se aliniază direcției sale politice, menționând exemple din Italia, Polonia și Ungaria. Potrivit acesteia, ONG-uri și instituții media finanțate de UE ar fi instrumente de propagare a unor politici „indigerabile” pentru cetățeni.
Într-un discurs rostit la finalul Școlii de formare politică a partidului Lega, desfășurată la Roma, lidera Rassemblement National, Marine Le Pen, a acuzat Uniunea Europeana că interferează în mod direct cu procesele electorale din statele membre, scrie La Presse. În centrul criticilor sale s-a aflat cazul României, unde, potrivit acesteia, alegerile prezidențiale au fost „pur și simplu anulate cu binecuvântarea Comisiei Europene”.
„În România, alegerile prezidențiale au fost pur și simplu anulate, cu binecuvântarea Comisiei Europene. Vreau să-mi exprim aici sprijinul deplin și necondiționat pentru George Simion, care a ieșit pe primul loc în primul tur, duminica trecută, cu peste 40% din voturi!”, a declarat Le Pen în fața susținătorilor săi, alături de Matteo Salvini.
„Uniunea Europeană încearcă prin toate mijloacele să influențeze ceea ce se întâmplă în celelalte țări. Există media și ONG-uri plătite de Uniunea Europeană pentru a face acceptabile politici care altfel ar fi inacceptabile”, a afirmat Le Pen în fața audienței, făcând referire directă la situații din România, Moldova, Georgia și chiar din Franța și Italia.
Lidera partidului RN a prezentat aceste acțiuni drept parte a unei confruntări culturale majore între două viziuni despre Europa: una centralizată, birocratică și ideologică, cealaltă – reprezentată de alianța „Patrioți pentru Europa” – axată pe suveranitatea națională și respectarea voinței populare.
“Următorul pas a fost deja făcut: interferența directă a Comisiei Europene în procesele electorale ale statelor membre. Pentru noi, apărătorii democrației, orice trivializare a marginalizării partidelor politice legitime este insuportabilă”
„Ungaria, Polonia, Italia – toate aceste țări au avut de suferit din cauza războiului pe care Comisia Europeană îl poartă împotriva popoarelor care au nefericirea de a respinge ideologia sa.
Uneori sunt vizate guvernele, alteori partidele politice sau liderii acestora.”
„Noi, Patrioții pentru Europa, câștigăm bătălia culturală. Această bătălie nu este negativă, este pentru o Europă a națiunilor libere, respectuoasă față de voința popoarelor, o Europă garantă a statului de drept”, a subliniat Marine Le Pen.
Le Pen a afirmat că rezistența la proiectul supranațional al UE este în creștere și că tot mai mulți cetățeni europeni încep să conteste direcția actuală impusă de Bruxelles.
„Avem astăzi un milion de motive să sperăm. De fapt, sute de milioane. Această Uniune Europeană, antidemocratică, oarbă la realitate, brutală, este astăzi tot mai contestată de popoare și de cetățenii europeni!”
Declarațiile sale au fost susținute și de vicepremierul italian Matteo Salvini, care a criticat Uniunea pentru folosirea crizelor — pandemie, război, criza energetică — ca pretexte pentru extinderea competențelor Comisiei Europene dincolo de tratate. Ambii lideri au făcut apel la o schimbare profundă a structurii UE în următorii cinci ani de legislatură europeană, începând cu alegerile europarlamentare și continuând cu formarea unui bloc suveranist capabil să blocheze un nou mandat pentru Ursula von der Leyen, scrie Ilsussidiario
În viziunea lui Le Pen și a aliaților săi, o nouă Europă este posibilă — una care să nu ignore națiunile, ci să le respecte. Iar semnalul, spune ea, a fost deja dat în mai multe țări: „de la România la Italia, de la Franța la Germania”.