Ţările UE au distrus vaccinuri COVID în valoare de 4 miliarde de euro. Între timp, ţările europene sunt obligate să cumpere noi doze de la Pfizer

Cel puţin 215 milioane de doze de vaccinuri COVID-19 achiziţionate de ţările UE în perioada de vârf a pandemiei au fost aruncate între timp, costul lor fiind estimat la 4 miliarde de euro, arată o analiză realizată de POLITICO, pe baza datelor culese inegal, pentru că unele ţări au refuzat să le facă publice.

Calculele bazate pe datele disponibile arată că ţările UE au aruncat în medie 0,7 vaccinuri pentru fiecare membru al populaţiei lor. În fruntea clasamentului se află Estonia, care a aruncat la gunoi mai mult de o doză pe cap de locuitor, urmată îndeaproape de Germania, care a aruncat şi cel mai mare volum brut de fiole, scrie POLITICO.

Analiza POLITICO arată că peste 200 de milioane de vaccinuri coronavirus nedorite au fost aruncate la gunoi, dar acest volum este aproape sigur o subestimare. Calculele POLITICO se bazează pe cifrele din 19 ţări europene – 15 ţări, între care România, au furnizat cifre direct, iar în cazul a patru, volumele au fost raportate de presa locală. Unele cifre datează chiar din această lună, dar cele mai vechi datează din decembrie 2022, arată POLITICO.

De la aprobarea primelor vaccinuri împotriva coronavirusului, la sfârşitul anului 2020, ţările UE au primit în mod colectiv 1,5 miliarde de doze (mai mult de trei pentru fiecare persoană din Europa). Multe dintre acestea zac acum în depozitele de deşeuri de pe continent.

Calculele bazate pe datele disponibile arată că ţările UE au aruncat în medie 0,7 vaccinuri pentru fiecare membru al populaţiei lor. În fruntea clasamentului se află Estonia, care a aruncat la gunoi mai mult de o doză (1,10) pe cap de locuitor, urmată îndeaproape de Germania (0,98), care a aruncat şi cel mai mare volum brut de fiole. În acest clasament, România este sub media europeană, pe locul al 13-lea, cu 0,51 de doze de vaccin aruncate raportat la cap de locuitor, iar ultimul loc (din cele 19 posibile) este ocupat de Irlanda, cu 0,16 doze. Dacă această rată medie de risipă ar fi proiectată în restul UE, aceasta ar însemna peste 312 milioane de vaccinuri distruse, notează POLITICO.

Foto: politico.eu

Pe de altă parte, numărul de vaccinuri irosite tinde să corespundă cu mărimea ţărilor, ca cifre absolute Germania având 83 de milioane de doze aruncate, iar Luxemburg puţin sub jumătate de milion. În clasamentul întocmit după acest criteriu, România este pe locul al cincilea, cu 9.777.126 de doze aruncate, dar Polonia şi Franţa, de exemplu, ţări mai mari decât România, au refuzat să comunice datele.

Foto: politico.eu

Nu este uşor de descoperit câte vaccinuri au fost aruncate. Unele guverne, inclusiv Franţa, a doua cea mai populată ţară din UE, sunt reticente în a dezvălui amploarea risipei. Iar pe măsură ce trece timpul, cifrele pe care le-am primit sunt învechite, numărul real de vaccinuri aruncate fiind probabil mult mai mare, menţionează POLITICO. Germania, de exemplu, a furnizat cifrele sale privind vaccinurile sale aruncate în iunie – la momentul respectiv, avea alte 120 de milioane de vaccinuri care stăteau în depozit. De asemenea, producătorii de vaccinuri au introdus de atunci versiuni mai noi, adaptate la cele mai recente variante de coronavirus, ceea ce face ca vaccinurile mai vechi să fie depăşite şi să aibă mai multe şanse de a fi aruncate, explică publicaţia de la Bruxelles.

CÂT REPREZINTĂ CONTRAVALOAREA VACCINURILOR ARUNCATE

POLITICO estimează valoarea celor 215 milioane de vaccinuri irosite la peste 4 miliarde de euro, pe baza preţurilor vaccinurilor raportate în mass-media (acestea nu au fost făcute publice). Pentru ţările care au raportat doar numărul total de vaccinuri distruse, fără a le defalca pe tipuri de vaccinuri, POLITICO a folosit un preţ mediu ponderat de 19,39 euro, calculat pe baza datelor furnizate de ţările care au oferit o defalcare. Din nou, această cifră este aproape sigur un minim. Dar chiar şi 4 miliarde de euro reprezintă o sumă considerabilă, egală cu un proiect mare de infrastructură sau cu cheltuielile anuale de sănătate ale Croaţiei, notează POLITICO.

Multe dintre vaccinurile în cauză au fost achiziţionate în perioada de apogeu a pandemiei, în 2021, când UE, SUA şi Regatul Unit se străduiau să asigure un număr limitat de doze. În acea perioadă de frenezie, UE a încheiat cel mai mare contract de achiziţionare a 1,1 miliarde de doze de la Pfizer şi BioNTech, reminteşte publicaţia. Este uşor să uităm cât de nesigure erau lucrurile în 2021, iar acordul UE a fost lăudat la vremea respectivă. Dar atât mărimea, cât şi momentul acordului s-au dovedit a fi problematice. Ţările au fost blocate în cumpărarea de doze chiar şi atunci când pandemia s-a diminuat, în timp ce eforturile de a dona injecţiile în exces ţărilor terţe au fost zădărnicite de scăderea cererii şi de problemele logistice, punctează POLITICO.

REPERCUSIUNI, INCLUSIV ÎN ROMÂNIA

Repercusiunile sunt mai mult decât financiare. Întrebările legate de modul în care a fost negociat marele contract cu Pfizer o urmăresc pe preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, încă de când The New York Times a relatat că şefa UE a avut un schimb de mesaje cu directorul general al Pfizer în perioada premergătoare încheierii contractului.

Contractul a fost deja renegociat de către Comisia Europeană sub presiunea ţărilor UE care suferă din cauza excesului de vaccinuri. Atât Polonia, cât şi Ungaria au încetat să mai accepte vaccinuri şi sunt date în judecată de Pfizer pentru neplata acestora. În România, procurorii au cerut să se ridice imunitatea fostului prim-ministru şi a doi foşti miniştri ai sănătăţii, susţinând că achiziţiile excesive de vaccinuri au cauzat statului daune de peste 1 miliard de euro, arată POLITICO.

Foto: politico.eu

Într-un clasament întocmit de POLITICO (pe baza datelor de la ECDC disponibile până la 5 octombrie) cu numărul de vaccinuri pe care ţările le-au raportat ca fiind irosite, în comparaţie cu numărul de vaccinuri care le-au fost distribuite, România figurează pe locul al treilea, fiind devansată de Lituania şi Slovacia, în timp ce ultimul loc este ocupat de Irlanda.

ULTIMA ORĂ

VIDEO | Ion Ceban: Continuă frezarea, plombarea și proiectele de infrastructură în Capitală

Primarul general al municipiului Chișinău, Ion Ceban, anunță că...

Miniștrii de externe ai celor 46 de state membre ale Consiliului Europei se reunesc la Chișinău pe 15 mai

Miniștrii afacerilor externe din cele 46 de state membre...

Acuzații grave privind gestionarea deșeurilor. Ion Ceban: „Nu vom permite o gunoiște ilegală lângă Sîngera”

Primarul general al municipiului Chișinău, Ion Ceban, declară că...

VIDEO | Fost șef al serviciilor de informații franceze acuză UE de ingerințe în alegerile din Republica Moldova

Alain Juillet, fost director de informații în cadrul serviciului...

Partidul Nostru propune redenumirea unui spațiu public din Chișinău în memoria maestrului Gheorghe Urschi

Partidul Nostru anunță că liderul fracțiunii parlamentare, Renato Usatîi,...

Victor Negrescu cere Consiliului European un nou pas în negocierile de aderare a R. Moldova la UE

Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a solicitat președintelui...

ULTIMA ORĂ

Chiveri, după negocierile de la Tiraspol: Doar prin discuții putem ajunge la un consens pentru reglementarea conflictului

Discuțiile din cadrul întâlnirii în formatul „1+1” desfășurate astăzi la Tiraspol „au fost utile”, chiar dacă nu au dus la soluții concrete, susține vicepremierul pentru...

VIDEO | Ion Ceban: Continuă frezarea, plombarea și proiectele de infrastructură în Capitală

Primarul general al municipiului Chișinău, Ion Ceban, anunță că echipele municipale desfășoară lucrări concomitente pe zeci de străzi, inclusiv pe accesele spre suburbii și...

Important

Chiveri, după negocierile de la Tiraspol: Doar prin discuții putem ajunge la un consens pentru reglementarea conflictului

Discuțiile din cadrul întâlnirii în formatul „1+1” desfășurate astăzi la Tiraspol „au fost utile”, chiar dacă nu au dus la soluții concrete, susține vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri. Potrivit acestuia, Chișinăul a urmărit două obiective principale – combaterea afirmațiilor Tiraspolului că autoritățile moldovene nu ar avea mandat de negocieri și clarificarea poziției regiunii față de suveranitatea Republicii Moldova.

Trump anunță că Libanul și Israelul au convenit asupra unui armistițiu de 10 zile

Președintele american Donald Trump a anunțat joi, 16 aprilie curent, că liderii israelian și libanez au fost de acord cu un armistițiu de 10 zile cu începere de la ora locală 17:00 (21:00 GMT), relatează Agerpres. Președintele american a anunțat într-o postare pe Truth Social că a avut „discuții excelente” cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu și președintele libanez Joseph Aoun. „Acești doi lideri au fost de acord ca pentru a obține...

De la semaforizare inteligentă la autobuze electrice: Soluții de mobilitate urbană analizate la Buzău

Soluțiile moderne de mobilitate urbană și digitalizare a serviciilor publice, ce ar putea fi implementate în orașele din Republica Moldova au fost analizate în cadrul recentei vizite de lucru în municipiul Buzău, România, efectuate de viceprim-ministrul Vladimir Bolea, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Răsturnare de situație, după ce Trump a anunțat o premieră în ultimii 34 de ani: Libanul exclude discuțiile directe cu Netanyahu

Președintele Libanului nu va purta discuții cu prim-ministrul israelian în viitorul apropiat, au declarat joi oficiali libanezi, o răsturnare de situație care dă o lovitură eforturilor SUA de a extinde contactele dintre cele două state inamice, în timp ce Pakistanul, un mediator-cheie, afirmă că pacea în Liban este vitală pentru încheierea războiului din Orientul Mijlociu, scrie Reuters, citată de Hotnews.

Kirill Budanov: Kievul exclude, deocamdată, retragerea trupelor ruse din Transnistria din negocieri

Viitorul acord de pace în Ucraina nu ar include o propunere din partea ucraineană privind retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană. Declarația a fost făcută de șeful administrației prezidențiale de la Kiev, generalul Kirill Budanov, într-un interviu, transmite IPN. Generalul Kirill Budanov a explicat că, în prezent, negocierile pentru încheierea războiului nu sunt doar teoretice, ci viziuni reale care se desfășoară intens. Întrebat dacă evacuarea contingentului rus din stânga Nistrului face...

Vicepremierul Valeriu Chiveri: „Tiraspolul trebuie să coboare cu picioarele pe pământ, realitatea s-a schimbat dramatic”

Vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, a oferit în această seară detalii despre tensiunile din cadrul negocierilor cu regimul de la Tiraspol și strategia Chișinăului pentru reintegrarea țării, în cadrul emisiunii „În context” de la...

Reprezentanții politici în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană s-au întrunit în a doua reuniune de lucru din anul 2026

Astăzi, 16 aprilie 2026, la sediul din orașul Tiraspol al Misiunii OSCE din Republica Moldova s-a desfășurat cea de-a doua reuniune de lucru din anul curent a reprezentanților politici în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană din partea Chișinăului ş...