Pe măsură ce noul Parlament al Republicii Moldova se întrunește, iar premierul desemnat Alexandru Munteanu se pregătește să formeze Guvernul, țara se află într-un moment de cotitură. Alegerile parlamentare din septembrie 2025 nu au fost doar o competiție politică.
Ele au reprezentat un test cuprinzător al rezilienței democratice a Moldovei sub focul unui asalt hibrid. Interferența Moscovei a atins o intensitate fără precedent, încercând să submineze încrederea publică, să distorsioneze realitatea și să manipuleze comportamentul electoral prin frică, dezinformare, atacuri cibernetice și scheme ilegale de finanțare a partidelor proxy și a grupurilor de destabilizare. Totuși, rezultatul aduce o nouă majoritate pro-europeană în Parlament și arată că democrația Moldovei nu doar a supraviețuit, ci a învățat să se adapteze.
Anatomia interferenței hibride
Înainte ca prima rachetă să lovească Ucraina, prima armă a Rusiei a fost minciuna. Terenul fusese deja pregătit: dreptul Ucrainei de a exista ca stat fusese ridiculizat, iar linia dintre agresor și victimă fusese deliberat ștearsă. Moldova s-a confruntat cu aceleași tactici de manipulare și intimidare, mai ales după invazia Rusiei la scară largă a Ucrainei din februarie 2022.
Pentru că Moldova a refuzat să fie de partea agresorului, Kremlinul a declanșat o campanie intensă de discreditare a conducerii țării, de divizare a cetățenilor și de răspândire a fricii, încercând să convingă moldovenii că sprijinul pentru Ucraina și Europa le va aduce aceeași soartă ca vecinilor lor. Teama de război a devenit un instrument puternic de manipulare, folosit sistematic în ultimele trei cicluri electorale.
De această dată, operațiunile rusești de manipulare informațională și interferență în Moldova nu au fost nici noi, nici improvizate, ci mult mai sofisticate. Kremlinul a implementat o strategie hibridă completă, combinând dezinformarea, finanțarea ascunsă, atacurile cibernetice și presiunea psihologică. Obiectivul a fost erodarea legitimității instituționale, divizarea societății și portretizarea Moldovei drept instabilă și controlată din exterior de puterile occidentale.
În lunile premergătoare scrutinului, rețelele de proxy au răspândit informații false: că alegerile vor fi fraudate, că Moldova este „trasă în război”, că integrarea europeană va aduce colaps economic și că neutralitatea a fost abandonată. Sondaje false, „deepfake”-uri și influenceri plătiți au inundat rețelele sociale, în timp ce fluxuri financiare ascunse au susținut actori politici aliniați intereselor Moscovei. Incidente cibernetice și alerte cu bombă în ziua alegerilor au încercat să provoace panică,
să submineze încrederea în procesul electoral și să descurajeze participarea.
Aceasta nu a fost o zgomot de fond întâmplător, ci o campanie deliberată, sponsorizată de un stat, pentru a distorsiona procesele democratice din Moldova, exploatând diferențele de limbă, etnie și regiune pentru a transforma diversitatea în diviziune și neîncredere.
Cum a ripostat Moldova
Răspunsul Moldovei nu a fost nici întâmplător sau nici reactiv de data aceasta. El reflectă ani de învățare instituțională și o
coordonare tot mai solidă între autorități, societatea civilă, mass-media și partenerii internaționali.
În primul rând, autoritățile și jurnaliștii de investigație au expus rețelele financiare ilegale, prezentând public dovezi privind
finanțarea externă și fermele de boți de pe rețelele sociale. Organele de securitate, de aplicare a legii și cele anticorupție au colaborat pentru a identifica, investiga și sancționa aceste ilegalități, demonstrând că transparența poate fi o formă eficientă de descurajare.
În același timp, instituțiile statului și societatea civilă au acționat pentru a contracara ecosistemul de dezinformare. Sursele media afiliate persoanelor sancționate au fost restricționate, iar inițiativele de fact-checking și jurnalismul de investigație s-au intensificat. Aceste măsuri nu au fost cenzură, ci acte de apărare democratică – proporționale, legale și esențiale pentru protejarea integrității dezbaterii publice și a procesului electoral.
Într-un sfârșit, campaniile de sensibilizare și comunicarea strategică s-au dovedit cel mai puternic instrument. Autoritățile,
jurnaliștii și actorii civici și economici au trecut de la reacție defensivă la o narațiune pro-activă. Comunicarea strategică a
promovat integritatea electorală, coeziunea socială și un viitor european comun. Mesajul că adevărul însuși este o chestiune de
securitate națională a prins rădăcini. Potrivit cercetărilor IPRE, peste 53% dintre moldoveni cred astăzi că țara se îndreaptă în direcția corectă — cel mai ridicat nivel de optimism din ultimul deceniu.
Mass-media independentă a jucat un rol crucial. Jurnaliștii de investigație au continuat să dezvăluie ferme de troli, rețele
ilegale finanțate prin cripto-monede și tentative de cumpărare a influenței prin bani murdari și minciuni. Investigațiile lor au
ajutat alegătorii să facă alegeri mai informate și au permis democrației să reziste uneia dintre cele mai agresive ofensive hibride
din istoria Moldovei.
Ce au arătat rezultatele
Alegerile au confirmat că democrația moldovenească, deși fragilă, posedă o reziliență remarcabilă. Cetățenii au oferit o majoritate pro-europeană stabilă, alături de o opoziție parlamentară mai diversă și reprezentativă. Deși nu toate partidele pro-europene au depășit pragul electoral, peste 70% dintre alegători au votat pentru forțe politice angajate pe calea europeană a Moldovei. Rezultatul a reafirmat și a extins mandatul popular exprimat la referendumul privind aderarea la UE. În cele din urmă, alegerile au fost determinate nu de frică, ci de convingere — și de o înțelegere colectivă că democrația se apără prin participare și alegere liberă.
Diaspora a jucat din nou un rol decisiv. Peste 277.000 de cetățeni moldoveni au votat în străinătate, în cele peste 300 de secții
deschise, reprezentând 17,5% din totalul de 1,6 milioane de votanți. Această mobilizare impresionantă a demonstrat că apartenența civică depășește granițele naționale și rămâne una dintre cele mai puternice surse de legitimitate democratică ale Moldovei.
Totuși, vulnerabilitățile persistă. Cetățenii din regiunile de sud și nord ale Moldovei, precum și multe comunități vorbitoare de
limbă rusă, sunt în continuare mai expuse narațiunilor pro-Kremlin care exploatează nostalgia sovietică și insecuritatea economică. Reziliența trebuie să fie, așadar, nu doar instituțională, ci poate chiar mai important socială, prin combaterea inegalităților, îmbunătățirea educației și consolidarea implicării locale.
Calea de urmat pentru noul guvern
Noul guvern moștenește deopotrivă o oportunitate și o provocare. Oportunitatea de a consolida impulsul democratic al Moldovei, transformând reziliența în progres concret printr-o guvernare mai bună, creștere economică și un parcurs neclintit spre aderarea la UE. Provocarea principală este de a preveni oboseala, autosuficiența și erodarea încrederii.
Perioada post-electorală este momentul în care amenințările hibride se vor transforma, de la interferență directă la procese subtile de erodare internă. Rețelele de influență ale Rusiei se vor adapta, exploatând golurile de guvernanță, inegalitățile sociale și frustrarea publică. Pentru Kremlin, un scrutin furat nu este un obiectiv in sine, ci o societate divizată.
Comunicarea strategică trebuie instituționalizată ca un efort comun al guvernului și societății. Finanțarea politică trebuie să
devină complet transparentă, pentru a elimina canalele de interferență externă. Reforma justiției rămâne esențială pentru securitatea națională, dar și o responsabilitate constantă, echitabilă și vizibilă poate combate percepția de justiție selectivă sau impusă din afară.
Încrederea publică rămâne esențială. Deși Președinta Republicii Moldova și autoritățile locale se bucură de sprijin ridicat, încrederea în sistemul judiciar și în societatea civilă rămâne limitată, chiar dacă a crescut ușor în ultimii ani. Reducerea acestui decalaj necesită leadership, rezultate și incluziune. Vocile locale cele mai credibile, cum ar fi profesorii, primarii, liderii
comunităților, trebuie sprijinite și implicate activ în comunicarea reformelor și contracararea manipulării.
Lecții pentru Europa
Experiența Moldovei oferă lecții valoroase pentru întreaga Europă. Alegerile din 2025 au devenit un laborator în timp real al rezilienței democratice sub asediu hibrid — și Europa ar trebui să le observe cu atenție.
În primul rând, transparența este descurajare. Expunerea în timp real a finanțărilor ilicite, rețelelor de dezinformare și actorilor
maligni previne infiltrarea lor. Lumina publică rămâne cel mai eficient dezinfectant.
Doi, prevenția trebuie să înlocuiască reacția. Reziliența nu poate depinde de răspunsuri ad-hoc la fiecare ciclu electoral. Ea necesită sisteme de avertizare timpurie, coordonare interinstituțională și mecanisme de anticipare a tacticilor hibride.
Trei, comunicarea este securitate. Comunicarea strategică trebuie tratată ca un instrument de politică publică, la fel de important ca și contrainformațiile. Contracararea dezinformării nu înseamnă doar demontarea falsurilor, ci construirea încrederii. Moldova a demonstrat că o comunicare pro-activă, baza pe fapte și empatică poate învinge narațiunile bazate pe frică și diviziune.
Patru, reziliența adevărată începe cu educația. Alfabetizarea media, participarea civică și gândirea critică trebuie integrate în
sistemul educațional. Noua generație trebuie să poată recunoaște manipularea, să verifice faptele și să protejeze conversația
democratică.
Cinci, libertatea de exprimare nu trebuie să devină libertate pentru înșelare. Spațiile online trebuie reglementate conform acelorași principii ca cele offline — transparență, responsabilitate, legalitate. Platformele trebuie să dezvăluie conținutul plătit, algoritmii și finanțările externe.
Și în final – împreună mai puternici – reziliența are nevoie de aliați. Nicio țară nu poate rezista singură interferenței hibride.
Succesul Moldovei s-a bazat pe cooperarea dintre instituții, societate civilă, mass-media și partenerii internaționali. Europa trebuie să transforme apărarea democrației într-o responsabilitate comună, legând pregătirea națională de sprijinul UE și de responsabilitatea platformelor digitale.
Un imperativ european mai profund
Războiul hibrid împotriva adevărului nu se va încheia cu o singură alegere. În toată Europa, Rusia continuă să folosească frica și divizarea ca arme, încercând să semene îndoială în rândul cetățenilor față de instituțiile lor, aliați și între ei înșiși. Experiența Moldovei arată că apărarea suveranității înseamnă astăzi apărarea integrității informației și a celor care o protejează: jurnaliști, funcționari, profesori, activiști și cetățeni.
Europa trebuie să acționeze unitar. Ceea ce este ilegal offline trebuie să fie ilegal și online. Platformele sociale trebuie să
asigure transparență, să ofere acces la date reale, să dezvăluie cine plătește pentru amplificare și să refuze finanțări din surse
sancționate. Nicio democrație nu ar trebui să-și externalizeze securitatea informațională către algoritmi opaci sau interese străine.
Apărarea democrației nu trebuie amânată până la următoarea criză. Sprijinind Moldova să-și consolideze instituțiile, presa
independentă și reziliența civică, Europa își întărește propriul scut democratic. Experiența Moldovei dovedește că atunci
când adevărul este apărat colectiv, libertatea rezistă, iar democrația, chiar și sub asediu, poate învinge.
Articolul Iulian Groza: Un nou început pentru Moldova. Lecții din interferența hibridă a Rusiei și un test al rezilienței apare prima dată în Realitatea.md.
MAI MULT REALITATEA
