Criza de sănătate globală determinată de otrăvirea cu plumb este „neglijată”, în special în ţările cu venituri mici, şi ucide de trei ori mai mulţi oameni decât cancerul pulmonar, transmite news.ro.
Experţii în sănătate avertizează că este nevoie de luarea unor măsuri urgente pentru a aborda „daunele extreme” cauzate de intoxicaţia cu plumb, în special în ţările cu venituri mici, unde mai mult de jumătate dintre copii sunt expuşi la niveluri periculoase de poluant.
Un proiect de un an, derulat de Centrul pentru Dezvoltare Globală (CGD), cu sediul la Washington, a ajuns la concluzia că otrăvirea cu plumb constituie o criză globală de sănătate care este „în mod extraordinar neglijată” de către liderii politici.
Se estimează că 815 milioane de copii – unul din trei la nivel mondial – suferă de intoxicaţie cu plumb, o afecţiune legată de tulburări cardiace şi renale, tulburări de inteligenţă, comportament violent şi moarte prematură.
Recent, un articol publicat în numărul din octombrie al revistei Lancet Planetary Health a estimat că, în 2019, 5,5 milioane de oameni au murit din cauza bolilor cardiovasculare cauzate de otrăvirea cu plumb, de aproximativ trei ori mai mulţi decât cei ucişi de cancerul pulmonar.
Banca Mondială calculează că, în cazul costului deceselor premature, acesta este echivalent cu 4,6 mld. dolari, adică 5,3% din PIB-ul mondial.
Efectele intoxicaţiei cu plumb reprezintă, de asemenea, o barieră semnificativă în calea realizării aproape tuturor obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU, se arată în raport.
Copiii sunt cei mai vulnerabili la această afecţiune deoarece sunt mai predispuşi să pună în gură obiecte cu plumb (de exemplu, jucării acoperite cu vopsea cu plumb) şi deoarece oasele şi organele lor absorb mai mult metalul odată consumat, potrivit cotidianului The Guardian.
În plus, plumbul, care este o neurotoxină, poate traversa mai uşor bariera hemato-encefalică la vârste mai mici, unde poate afecta grav dezvoltarea mintală.
În iulie, un document de lucru publicat de CGD a agregat 47 de studii pentru a arăta că, cu cât copiii sunt expuşi la mai mult plumb, cu atât rezultatele lor la testele de matematică, citire şi IQ sunt mai mici.
CGD a constatat că aproximativ o cincime din diferenţa totală dintre rezultatele obţinute la teste de copiii din ţările bogate şi cei din ţările sărace poate fi atribuită diferenţelor în ceea ce priveşte expunerea la plumb.
Legile stricte şi miliardele de dolari investite în abordarea cauzelor otrăvirii împiedică majoritatea copiilor din ţările bogate să intre în contact cu cantităţi semnificative de plumb.
Acest lucru nu este valabil şi în ţările mai sărace, unde metalul continuă să fie utilizat în produse comerciale, cum ar fi vopselele (care se pot curăţa şi pot crea praf pe care oamenii îl respiră), medicamentele tradiţionale şi condimentele, precum şi în vasele de gătit cu smalţ de plumb, care se pot infiltra în alimente.
Eşecul de a crea zone tampon între instalaţiile de deşeuri miniere şi zonele rezidenţiale contribuie, de asemenea, la contaminarea solului şi a aerului în ţările sărace, la fel ca şi absenţa unor standarde de siguranţă şi de mediu bine aplicate pentru reciclatorii de baterii plumb-acid.
Ca urmare, se estimează că mai mult de jumătate dintre copiii din ţările cu venituri mici sunt intoxicaţi cu plumb, în timp ce în ţările bogate această cifră este de doar 3%.
Potrivit CGD, se estimează că un ajutor specific de 350 de milioane de dolari în perioada 2024-2030 ar fi suficient pentru a reduce dramatic expunerea la plumb în ţările cu venituri mici, cu condiţia să existe un angajament suficient din partea liderilor politici.
Cerinţele de finanţare includ donaţii pentru echipamente de testare a plumbului, sprijin pentru campanii de advocacy şi de sensibilizare şi asistenţă tehnică pentru elaborarea şi aplicarea reglementărilor.
Dar CGD a identificat că fondurile filantropice anuale pentru prevenirea şi reducerea expunerii la plumb în ţările cu venituri mici şi medii se ridică la doar 11 milioane de dolari.
În declaraţia CGD se afirmă că este nevoie de acţiuni dramatice pentru a pune capăt „crizei lente” şi solicită agenţiilor de dezvoltare şi băncilor să sprijine guvernele din ţările cu venituri mici şi mijlocii să elaboreze strategii naţionale care să includă reglementări şi o mai mare conştientizare.
Pe termen scurt, reducerea contaminării, de exemplu prin retragerea produselor de pe piaţă, poate avea un impact semnificativ.
Un studiu realizat în 2019 în Bangladesh a constatat că turmericul era adesea falsificat cu plumb pentru a-l face mai strălucitor şi că aceasta a fost principala sursă de expunere la plumb în zonele testate.
Ca răspuns, donatori externi au ajutat la sponsorizarea unei iniţiative cu Autoritatea pentru siguranţa alimentară din Bangladesh şi experţi pentru a educa publicul cu privire la pericolele plumbului.
De asemenea, aceştia au avertizat consumatorii să evite turmericul galben strălucitor şi au notificat furnizorii cu privire la sancţiunile legale pentru falsificarea plumbului.
Inspectorii de sănătate au fost apoi instruiţi să testeze mostre de turmeric de pe o mare piaţă angro din capitala Dhaka, iar vânzătorii care au încălcat legea au fost amendaţi.
Cercetătorii au constatat că, în 2019, chiar înainte de această campanie, aproape jumătate din turmericul prelevat de pe principala piaţă angro din Dhaka conţinea cantităţi detectabile de plumb.
Până în 2021, la un an după iniţiativă, această cantitate scăzuse la zero.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) pregăteşte în prezent recomandări privind prevenirea expunerii la plumb, care vor oferi factorilor de decizie politică, autorităţilor de sănătate publică şi profesioniştilor din domeniul sănătăţii orientări bazate pe dovezi cu privire la măsurile pe care le pot lua pentru a proteja sănătatea copiilor şi a adulţilor de expunerea la plumb.