Salariile minime din Europa variază între 620 și 2.704 euro în 2026. Republica Moldova este cu 319 euro

Salariile minime din Europa variază între 620 și 2.704 euro în 2026, potrivit datelor analizate de Euronews Business. Clasamentul se schimbă atunci când este luată în calcul puterea de cumpărare. Aici, România înregistrează cea mai mare urcare, de pe locul 20 pe locul 12.

În patru țări salariul minim nu s-a modificat deloc în ultimul an

Aproximativ 12,8 milioane de lucrători din 22 de țări ale Uniunii Europene câștigă salariul minim sau mai puțin, potrivit unei estimări Euronews pe baza datelor Eurostat.

În aceste condiții, milioane de persoane urmăresc cu atenție anunțurile privind salariul minim pentru a vedea dacă vor beneficia de majorări în noul an.

Totuși, aproximativ o treime dintre cei plătiți cu salariul minim nu au înregistrat nicio creștere în ianuarie 2026 comparativ cu iulie 2025. În patru țări, nivelul nu s-a modificat deloc în ultimul an.

Topul salariilor minime din Europa în 2026

În rândul statelor membre UE, salariul minim brut lunar variază între 620 de euro în Bulgaria și 2.704 euro în Luxemburg. Dacă sunt incluse și țările candidate, Ucraina devine un caz aparte, cu 173 de euro, urmată de Republica Moldova, cu 319 euro.

Cinci state au salarii minime de peste 2.000 de euro. Pe lângă Luxemburg, este vorba despre Irlanda (2.391 de euro), Germania (2.343 de euro), Țările de Jos (2.295 de euro) și Belgia (2.112 euro).

Salarii minime, ianuarie 2026 și ianuarie 2016 (niveluri, în € pe lună și creștere medie anuală, în %). Sursa foto: EUROSTAT

Sub acest grup de top se află Franța, cu 1.823 de euro, iar apoi Spania, cu 1.381 de euro, diferențele fiind semnificative chiar și între țări vecine.

Eurostat împarte astfel salariile minime în trei categorii: peste 1.500 de euro, între 1.000 și 1.500 de euro și sub 1.000 de euro. În categoria de mijloc intră Spania, Slovenia, Lituania, Polonia, Cipru, Portugalia, Croația și Grecia, unde diferențele sunt relativ reduse.

Sub 1.000 de euro în jumătate dintre țări

Dintre cele 29 de state analizate – 22 membre UE și șapte candidate – în 15 salariul minim este sub 1.000 de euro. Toate țările candidate se regăsesc în acest grup, alături de mai multe state din Europa de Est.

De exemplu, salariul minim este de 924 de euro în Cehia, 838 de euro în Ungaria, 795 de euro în România, 654 de euro în Turcia și 517 euro în Albania.

Trei țări candidate au salarii minime mai mari decât Bulgaria. Harta arată o separare geografică clară între vestul și estul Europei în ceea ce privește nivelul nominal al salariului minim.

Puterea de cumpărare schimbă clasamentul: România, cea mai mare creștere

Compararea salariilor minime doar în euro nu spune întreaga poveste, deoarece costurile vieții diferă considerabil. După ajustarea la standardele puterii de cumpărare (PPS), diferențele dintre țări devin mult mai mici. PPS folosește o monedă artificială care reflectă ceea ce pot cumpăra efectiv oamenii în fiecare țară, oferind o comparație mai echitabilă decât simpla valoare în euro. În teorie, o unitate PPS cumpără același coș de bunuri și servicii peste tot.

În aceste condiții, în cele 22 de țări ale UE, salariul minim variază între 886 în Estonia și 2.157 în Germania, în termeni PPS. Deși apar unele schimbări de poziție, primele nouă țări rămân aceleași atât în clasamentul în euro, cât și în cel ajustat la puterea de cumpărare.

Cu excepția Albaniei, țările candidate stau mai bine în termeni PPS, având o putere de cumpărare mai mare decât mai multe state membre UE.

Dintre cele 27 de țări pentru care sunt disponibile ambele valori, România înregistrează cea mai mare urcare, de pe locul 20 pe locul 12. Macedonia de Nord avansează de la poziția 26 în euro la 20 în PPS.

Serbia urcă de pe locul 22 pe 17, iar Turcia câștigă trei poziții. În schimb, Cehia și Estonia pierd cel mai mult, fiecare coborând opt locuri. Cehia ajunge de pe locul 16 pe 24, iar Estonia – de pe 18 pe 26.

Țări fără salariu minim legal

Nu există un salariu minim stabilit prin lege în Italia, Austria și în trei țări nordice: Suedia, Danemarca și Finlanda. În rândul statelor UE, salariul minim a rămas neschimbat în Belgia, Estonia, Grecia, Spania, Luxemburg și Slovenia între iulie 2025 și ianuarie 2026.

Bulgaria, Ungaria, Lituania și Slovacia au înregistrat cele mai mari creșteri, de peste 11% în acest interval.

Nivelul a rămas același și în Estonia, Spania și Slovenia între ianuarie 2025 și ianuarie 2026.

În România, salariul minim în moneda națională nu s-a modificat, însă a scăzut ușor în termeni de euro, în ambele perioade.

Experții de la Institutul Sindical European (ETUI) arată că o productivitate mai mare reprezintă baza pentru salarii mai ridicate în mod sustenabil. Economiile cu activitate industrială sau financiară puternică tind să fie mai productive. Industriile de înaltă tehnologie înregistrează, de regulă, niveluri mai mari de productivitate, iar puterea de negociere a lucrătorilor este un alt factor esențial.

ULTIMA ORĂ

VIDEO | Ion Ceban: Continuă frezarea, plombarea și proiectele de infrastructură în Capitală

Primarul general al municipiului Chișinău, Ion Ceban, anunță că...

Miniștrii de externe ai celor 46 de state membre ale Consiliului Europei se reunesc la Chișinău pe 15 mai

Miniștrii afacerilor externe din cele 46 de state membre...

Acuzații grave privind gestionarea deșeurilor. Ion Ceban: „Nu vom permite o gunoiște ilegală lângă Sîngera”

Primarul general al municipiului Chișinău, Ion Ceban, declară că...

VIDEO | Fost șef al serviciilor de informații franceze acuză UE de ingerințe în alegerile din Republica Moldova

Alain Juillet, fost director de informații în cadrul serviciului...

Partidul Nostru propune redenumirea unui spațiu public din Chișinău în memoria maestrului Gheorghe Urschi

Partidul Nostru anunță că liderul fracțiunii parlamentare, Renato Usatîi,...

Victor Negrescu cere Consiliului European un nou pas în negocierile de aderare a R. Moldova la UE

Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a solicitat președintelui...

ULTIMA ORĂ

Cazul Vartic: solicitare de plasament pentru fetițe în afara familiei tatălui

Avocata familiei Ludmilei Vartic, Gabriela Kornacker, susține că a depus o cerere către autoritatea tutelară pentru reevaluarea situației fetelor și pentru dispunerea unei măsuri de...

VIDEO | Ion Ceban: Continuă frezarea, plombarea și proiectele de infrastructură în Capitală

Primarul general al municipiului Chișinău, Ion Ceban, anunță că echipele municipale desfășoară lucrări concomitente pe zeci de străzi, inclusiv pe accesele spre suburbii și...

Important

Cazul Vartic: solicitare de plasament pentru fetițe în afara familiei tatălui

Avocata familiei Ludmilei Vartic, Gabriela Kornacker, susține că a depus o cerere către autoritatea tutelară pentru reevaluarea situației fetelor și pentru dispunerea unei măsuri de protecție, inclusiv plasamentul acestora în afara familiei tatălui. Potrivit acesteia, situația minorelor necesită o nouă analiză din partea autorităților, în contextul în care ele s-ar afla într-un mediu considerat de risc. „Fetițele par fericite acolo, cu tatăl lor, dar acest lucru nu poate fi un...

Preşedintele Parlamentului taxează tentativele diplomatului rus Oleg Ozerov de a o vizita pe Evghenia Guțul în închisoare: „Nu-i treaba lui”

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a calificat drept „provocatoare” tentativele repetate ale ambasadorului agreat, dar neacreditat, al Federației Ruse, Oleg Ozerov, de a o vizita în penitenciar pe fosta bașcană a UTA Găgăuzia, Evghenia Guțul. Declara...

Grosu: „Formatul 5+2 este mort”, pentru rezolvarea conflictului transnistrean e nevoie de un nou cadru de negocieri

Canalul de comunicare funcțional dintre Chișinău și Tiraspol rămâne, în prezent, formatul „1+1”, utilizat pentru gestionarea problemelor curente, însă acesta este insuficient pentru o soluționare politică a conflictului transnistrean, susține președintele Parlamentului, Igor Grosu. În acest context, autoritățile de la Chișinău pledează pentru un nou cadru de negocieri, care să includă actori precum Uniunea Europeană, Statele Unite, România și Ucraina.

(video) „Din audierea fetelor Ludmilei Vartic reiese că au fost martore la violență?” Gabriela Kornacker: Da. Avocatul lui Dumitru: Nu există nicio dovadă

Avocata mamei Ludmilei Vartic, Gabriela Kornacker, declară că, din audierea fetițelor femeii decedate în condiții suspecte reiese că ele ar fi fost martore la violență. Declarația a fost făcută la emisiunea Cutia neagră de la tv8. De cealaltă parte, avocatul bănuitului Dumitru Vartic, Roman Mihăieș, susține că „nu există absolut nicio probă privind violența fizică și niciun martor, nici direct, nici indirect”.

Martorii, sub presiune? Avocata Vartic vorbește despre intimidări în anchetă

Martorii în cazul Ludmilei Vartic ar fi intimidați și influențați să nu spună anumite lucruri sau chiar să ofere declarații false, susține avocata familiei, Gabriela Kornacker. Potrivit acesteia, echipa de apărare deține informații care indică presiuni asupra persoanelor implicate, ceea ce ridică semne de întrebare privind credibilitatea unor mărturii. În acest context, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, avocata a subliniat că probatoriul în acest caz nu se...

VIDEO Igor Grosu confirmă: Conducerea trupelor ruse din regiunea transnistreană, declarată indezirabilă în Republica Moldova

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a confirmat oficial, în această seară, că mai mulți membri ai conducerii Grupului Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) din regiunea transnistreană au fost declarați persoane indezirabile pe teritoriul Republicii Moldova. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, punând capăt speculațiilor apărute în cursul zilei, transmite MOLDPRES. Potrivit șefului legislativului, măsura vizează aproximativ 4-5 persoane din structura de comandă a...

Panică la Spitalul Sfântul Pantelimon din București: Rețeaua de oxigen a cedat. Suspiciuni de sabotaj

Momente critice la Spitalul Sfântul Pantelimon din București, după ce rețeaua de oxigen a cedat și a lăsat fără alimentare pacienții în stare gravă. Există suspiciuni că problema ar fi fost cauzată intenționat, scrie antena3.ro. Timp de câteva ore, bolnavii de la terapie intensivă, inclusiv bebeluși, au fost oxigenați manual de cadrele medicale. Defecțiunea ar fi apărut în urma unei avarii la sursa de oxigen, iar cauza exactă este încă...