Soluționarea în mod prioritar a dosarelor cu impact asupra drepturilor omului și securității statului, alinierea cadrului legal la standardele europene, o mai bună organizare și funcționare a sistemului sunt printre prioritățile Procuraturii pentru anul 2026. Deși documentul vizează măsuri importante, ar trebui să includă prevederi clare pentru reformarea justiției, consideră experții.
Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a aprobat, pe 19 februarie, proiectul priorităților Procuraturii pentru anul 2026, prezentat pentru avizare de către procurorul general interimar, Alexandru Machidon. Președintele CSP, Dumitru Obadă, a subliniat că principalul obiectiv este consolidarea reformei justiției și alinierea țării la standardele europene.
„Din punctul meu de vedere, sunt trasate reperele de bază care urmează să fie realizate în anul 2026. Ele se pliază inclusiv cu Planul Național de acțiune în domeniul reformei justiției, inclusiv și cu angajamentele noastre care trebuie realizate în anul curent. Prioritar, este digitalizarea managementului procuraturii. Este și o prioritate și pentru CSP, interconexiunea sistemelor digitale. Salutăm angajamentul Procuraturii pe această dimensiune, inclusiv din perspectiva cooperării internaționale, inclusiv ajustarea aquis-ului comunitar la legislația națională”, a declarat Dumitru Obadă.
Cu toate acestea, deși prioritățile sunt importante, acestea nu vizează măsuri concrete de reformare a justiției, comentează expertul în justiție de la WatchDog, Alexandru Bot.
„Aceste priorități, ele pur și simplu sunt comune. Ele nu pot contribui nici la scăderea importanței Procuraturii, nici la sporirea ei. Sunt sarcini pur și simplu uzuale. Iată acum avem o noutate în practica lor legată de dosarele de trădare de patrie. Haideți să organizăm măcar o masă rotundă cu judecători, avocați, pentru a înțelege clar că regulile de tragere la răspundere pentru trădare de patrie sunt clare pentru toți. Doi, aceleași dosare de corupție pe care au fost instrumentate, să înțelegem de ce unele merg cu ritm accelerat, altele încă trenează în instanță”, a subliniat Alexandru Bot.
Alexandru Bot a mai spus că documentul ar fi putut include un audit al dosarelor din perioada statului capturat, măsuri pentru o derulare corectă a dosarelor de mare rezonanță, care ne-ar face mai eligibili ca țară candidată la Uniunea Europeană și revizuirea modificărilor recente la Codul Penal privind creșterea termenelor de prescripție, fapt care duce la o supraaglomerare a penitenciarelor.
Prioritățile Procuraturii pentru anul curent urmează să fie dezbătute pe 20 martie de către Adunarea Generală a Procurorilor.
MAI MULT RADIO MOLDOVA