Op-Ed de Iulian Groza – China în ecuația moldovenească: între subestimare și supraestimare

Săptămâna aceasta, colegii noștri din consorțiul REUNIR, un proiect Horizon Europe la care IPRE este partener, au publicat un nou Occasional Paper semnat de Niklas Balbon și Julia Friedrich de la Global Public Policy Institute (GPPi). Titlul e sugestiv: „Rationales in the Dark”. Pe scurt, autorii au analizat 51 de rapoarte și articole despre influența Rusiei și Chinei în Balcanii de Vest, Moldova, Ucraina și Georgia. Au ajuns la o concluzie care merită atenție. Nu ne lipsesc descrierile metodelor folosite de Moscova, dar mult mai puțin se analizează ce face Beijing în regiune. Și, mai important, ne lipsesc evaluările empirice riguroase ale motivațiilor din spatele acestor acțiuni. Adică presupunem multe, dar desprindem puține evidențe clare.

Pentru noi, în Moldova, această observație are o relevanță deosebită atunci când vine vorba de China. Despre interferența rusă avem o bibliotecă întreagă de rapoarte, analize și investigații jurnalistice. Despre obiectivele și prezența chineză, însă, discutăm mult mai puțin. Sau, când o facem, oscilăm între două extreme la fel de nefolositoare: să o catalogăm drept inexistentă, ori invers, drept o amenințare existențială aflată sub radarul observațiilor noastre.

Dar ce știm noi concret? Moldova nu este parte a Belt and Road Initiative, spre deosebire de Serbia, Albania sau Muntenegru. Volumul comerțului bilateral rămâne modest, însă cu un deficit consistent în favoarea Chinei, mai ales în ultimii ani, când produsele chinezești au început să fie importate tot mai des. Cine dintre noi nu a cumpărat ceva online pe Temu sau AliExpress? Piața telefoanelor mobile abundă în produse chineze. Noile tehnologii 5G, la nivel global dar și în Moldova, privesc tot mai mult spre furnizorii chinezi. Iar dacă aruncăm o privire pe drumuri, vedem tot mai multe automobile de producție chineză. Și pe bună dreptate, pentru că au devenit tot mai atrăgătoare ca preț și ca dotări în comparație cu producătorii europeni sau americani. Cifrele recente confirmă această tendință. În 2025, pentru prima dată în istoria pieței auto din Republica Moldova, mașinile produse în China au devenit cele mai populare automobile noi, ocupând o cotă impresionantă de 26,1% din totalul importurilor de vehicule noi. Pentru comparație, în 2024 cota Chinei era de 15,1%, iar în 2023 abia depășea 7%.

Totuși, fluxurile de investiții directe chineze în Moldova sunt, deocamdată, minore. Prezența diplomatică și academică a Chinei există, dar discretă, cel puțin formal. Cu toate acestea, cred că mulți au putut remarca o dinamizare vizibilă a activității diplomatice a Chinei la Chișinău, ușor de urmărit pe pagina de Facbook a Ambasadei Chinei în Republica Moldova. E o evoluție de apreciat, dar și de observat cu atenție. Până aici, tabloul pare echilibrat.

Ce nu știm și ce merită verificat? Colegii cercetători de la GPPi menționează că în cazul Chinei, dezbaterea serioasă se duce tocmai asupra întrebării dacă activitatea economică servește unor obiective politice. Pentru Moldova, câteva întrebări rămân fără răspuns empiric solid. Ce se întâmplă cu lanțurile de aprovizionare pentru echipamentele de telecomunicații și componentele 5G? Cine sunt beneficiarii reali ai achizițiilor publice în domeniul infrastructurii de transport și al tehnologiei? Ce cooperări academice și de cercetare există între universitățile moldovenești și instituțiile chineze, și cu ce clauze? Ce rol ar putea juca Moldova ca posibil coridor logistic între porturile Mării Negre, cu accent pe Constanța și, nemijlocit, Giurgiulești, dar și piața unică a UE? Acestea nu sunt întrebări retorice. Sunt întrebări la care va trebui mai devreme decât mai târziu să se dea răspunsuri.

Dimensiunea digitală merită o atenție specială. Tehnologiile digitale sunt astăzi infrastructură critică, iar dependențele care se construiesc azi vor fi greu de desfăcut peste cinci ani. Aici riscurile sunt mai puțin vizibile, dar nu sunt mai puțin reale. Vorbim despre echipamente de rețea, despre componente de inteligență artificială sau despre platforme de comerț electronic. Nu este vorba de a demoniza o țară sau o tehnologie. Este vorba de a ne pune întrebările pe care și le pune deja UE, și de a avea propriile noastre răspunsuri.

De ce contează aceasta pentru parcursul nostru european? Pe măsură ce Moldova avansează în negocierile de aderare la UE, trebuie să ne aliniem la EU Economic Security Toolbox, pachetul de instrumente de screening al investițiilor străine directe, control al exporturilor duale, protecție a cercetării și reziliență a lanțurilor critice de aprovizionare. La aceasta se adaugă noul regulament UE privind securitatea cibernetică propus la începutul anului de Comisia Europeană, care urmărește consolidarea capacităților și rezilienței cibernetice, prevenirea fragmentării pieței unice digitale, securizarea lanțurilor de aprovizionare ICT și o certificare mai simplă a produselor digitale. Aceste instrumente au fost concepute la nivelul UE, într-o măsură considerabilă, tocmai cu riscurile legate de China în minte. Cu cât ne aliniem mai devreme și mai rigid la acest cadru, cu atât evităm situația în care descoperim o vulnerabilitate după ce ea s-a consolidat. Aceasta devine cu atât mai relevant pentru o țară care negociază aderarea și își propune să fie pregătită să devină membră UE până în 2030.

Ce e de făcut, concret? Iată cinci direcții, în ordinea priorității, care merită gândite și discutate.

Primul, asigurarea funcționalității depline a mecanismului de screening al investițiilor străine directe în sectoare critice, în special infrastructură digitală, energie, transporturi, porturi, cercetare cu aplicații de destinație dublă. Un cadru legal există deja în Moldova prin Legea nr. 174/2021 privind mecanismul de examinare a investițiilor de importanță pentru securitatea statului și Hotărârea de Guvern nr. 437/2025 privind Consiliul pentru examinarea investițiilor de importanță pentru securitatea statului. Esențial este ca acest Consiliu să devină cu adevărat operațional, iar transpunerea Regulamentului UE 2019/452 să fie completă și fidelă.

Al doilea, un audit al ecosistemului 5G și al infrastructurii de telecomunicații, după modelul EU 5G Toolbox din 2020, care să fie realizat în Moldova în cooperare cu operatorii care oferă aceste servicii. O evaluare tehnică, cu criterii obiective și consecințe operaționale. Aceasta presupune și prioritizarea transpunerii Recomandării (UE) 2019/534 a Comisiei din 26 martie 2019 privind securitatea cibernetică a rețelelor 5G. La moment, Programul de implementare 2025-2027 al Strategiei de transformare digitală 2023-2030 prevede termenul de trimestrul IV 2027. Cred că merită accelerat.

Al treilea, transparență obligatorie asupra cooperărilor academice și de cercetare cu entități din state terțe, cu accent special pe cercetarea cu dublă utilizare. O abordare aliniată celei europene privind cooperarea culturală și academică cu China, care să prevină influența nejustificată prin canale de finanțare și să asigure că această cooperare nu poate fi instrumentalizată ca mecanism de interferență străină.

Al patrulea, integrarea Moldovei în mecanismele europene de schimb de informații pe teme de securitate economică, un spațiu în care, ca stat candidat, putem avea acces gradual, dacă demonstrăm capacitate instituțională. Aliniere la Recomandarea Comisiei Europene din 3 octombrie 2023 privind domeniile tehnologice critice pentru securitatea economică a UE și la evaluările de risc realizate împreună cu statele membre.

Al cincilea, și poate cel mai greu, o cultură analitică mai bună. Avem nevoie de mai multă cercetare empirică, nu de mai multe presupuneri și speculații. Colegii noștri de la REUNIR recomandă trei abordări care ni se pot aplica perfect: (a) marcarea transparentă a limitelor cunoașterii noastre, (b) metode mixte care triangulează surse diferite, și (c) exerciții de scenarii de tip foresight și forecast care stress-testează măsurile de contracarare în funcție de diferite ipoteze motivaționale.

În concluzie, riscul, în cazul Chinei, nu este că Moldova ar fi captivă deja. Nu este. Riscul este că, pentru că problema pare îndepărtată, nu construim mecanismele de detecție și de răspuns înainte să fie nevoie de ele. Când vorbim despre influența externă malignă, reflexul nostru de a ne concentra aproape exclusiv pe Rusia este justificat de realitatea imediată, dar nu trebuie să trecem cu vederea și alte potențiale riscuri. Coincidența face că instrumentele care ne protejează de una dintre aceste surse de risc ne pot proteja, în mare parte, și de cealaltă. Rămâne doar să le construim. Și să le construim la timp.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Op-Ed de Iulian Groza – China în ecuația moldovenească: între subestimare și supraestimare apare prima dată în Realitatea.md.