Directorul IMAS, Doru Petruți, critică lipsa de coerență instituțională și discrepanța dintre discursul public și acțiunile concrete ale autorităților, afirmând că „ipocrizia pare deja marcă înregistrată”.
Într-o declarație publică, Petruți susține că inclusiv veștile care ar putea fi percepute drept pozitive ajung să fie discutabile sau chiar jenante din cauza inconsecvenței decizionale.
„Declarațiile despre unire sunt atractive ca discurs public – dau bine, mobilizează emoțional. Dar, din păcate, la fel de constantă rămâne și diferența dintre ceea ce spunem și ceea ce facem efectiv”, afirmă acesta.
Întrebări privind coerența instituțională
Directorul IMAS ridică semne de întrebare în legătură cu unele numiri și decizii politice recente. El face referire la desemnarea unui consilier pentru relația cu cultele religioase dintr-o zonă asociată cu un mitropolit anterior etichetat drept „mâna Rusiei”, în timp ce, oficial, este susținută Mitropolia Basarabiei.
„Mă gândesc că simbolismul acestor decizii nu este un lucru minor, mai ales în relația cu România”, punctează Petruți.
Critici și pe zona de securitate
Pe segmentul securității, analistul vorbește despre un contrast între declarațiile oficiale și realitățile recente. El menționează situații „gestionate opac”, suspiciuni privind înțelegeri neclare și cazul a doi ofițeri SIS deconspirați în Rusia.
„Este acesta tabloul unui succes? E firesc ca oamenii să se întrebe dacă asistăm la performanță reală sau doar la încercări de a ieși onorabil dintr-o serie de eșecuri instituționale tot mai vizibile în 2026”, afirmă Petruți.
Serie de controverse în 2026
În opinia sa, tema consecvenței și responsabilității instituționale devine tot mai importantă pe fondul unei succesiuni de evenimente care au marcat anul 2026: scandalul TUX, transportul de armament oprit la vama din România, cazul tragic de la Hîncești, precum și arestări și procese cu accente politice.
Totodată, el ridică întrebări privind relația economică a Republicii Moldova cu Rusia și Belarus, sugerând că ar putea exista diferențe între discursul electoral și realitatea practică.
„Cât de diferită este, în realitate, relația cu Rusia față de ceea ce ni se spune, mai ales în campaniile electorale?”, se întreabă directorul IMAS.
În context european, Petruți observă că discursul privind Rusia capătă „noi nuanțe”, inclusiv în ceea ce privește resursele energetice și eventuale compromisuri teritoriale discutate în legătură cu Ucraina.