ULTIMA ORĂ | Prima reacție a UE după incursiunile cu drone din ţările baltice. „Europa va răspunde prin forţă”

UE a reacționat ferm după o serie de incursiuni cu drone în spațiul aerian al ţărilor baltice, acuzând Rusia de responsabilitate directă. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis un răspuns prin unitate și forță. Incidentele, printre care cea din Lituania, au dus la alerte și suspendarea traficului. Un avion F-16 din România a doborât o dronă în Estonia. Tusk a avertizat că UE și NATO vor răspunde cu fermitate dacă amenințările se intensifică.

Rusia poartă „o responsabilitate directă” pentru incidentele legate de drone care s-au înmulţit în ultimele luni în ţările baltice, a acuzat miercuri preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, promiţând un răspuns ferm din partea UE.

„Ameninţările publice ale Rusiei la adresa statelor noastre baltice sunt absolut inacceptabile”, a scris Ursula von der Leyen.

„Rusia şi Belarus poartă responsabilitatea directă pentru dronele care pun în pericol viaţa şi securitatea populaţiei de pe flancul nostru estic”, a afirmat preşedinta Comisiei Europene pe X, adăugând că „Europa va răspunde prin unitate şi forţă”.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

„Să nu existe nicio îndoială. O ameninţare la adresa unui stat membru reprezintă o ameninţare la adresa întregii noastre Uniuni”, a punctat şefa executivului european, care a dat asigurări că UE va continua să consolideze securitatea flancului său estic „printr-o apărare colectivă puternică şi prin pregătire la toate nivelurile”, potrivit News.ro.

Declaraţiile preşedintei Comisiei Europene vin după ce miercuri, conducerea şi parlamentarii Lituaniei au fost nevoiţi să se adăpostească în buncăre, iar traficul aerian pe aeroportul din Vilnius a fost suspendat temporar întrucât o dronă a încălcat spaţiul aerian al ţării, acesta fiind cel mai recent dintr-o serie de incidente de securitate în regiunea baltică.

De asemenea, traficul feroviar în jurul capitalei Vilnius a fost suspendat, iar şcolile şi grădiniţele au primit instrucţiuni să ducă în adăposturi copiii.

O alertă a fost emisă şi în clădirea parlamentului din Vilnius, unde se aflau parlamentari şi miniştri.

Într-o declaraţie pentru Reuters dintr-un adăpost subteran, ministrul apărării Robertas Kaunas a spus că avioanele militare încercau să neutralizeze ameninţarea. „Misiunea NATO de poliţie aeriană a fost activată şi vizează o dronă detectată în spaţiul aerian lituanian”, a spus Kaunas.

Drona venise dinspre Letonia, a precizat Kaunas ulterior. Nu se ştie dacă s-a prăbuşit sau a părăsit Lituania, au spus autorităţile. Avioanele de vânătoare NATO nu au reuşit să o localizeze.

Incidentul a durat aproximativ o oră, iar alerta aeriană a fost ridicată între timp. Traficul aerian şi feroviar a fost reluat.

Tusk: „Va trebui să reacționăm cu fermitate”

Alerta a venit la o zi după ce un avion de vânătoare al NATO, cu pilot român, a doborât o dronă suspectată a fi ucraineană deasupra Estoniei.

Ucraina a intensificat atacurile cu drone de lungă distanţă asupra Rusiei, inclusiv în zona Mării Baltice. Din martie, mai multe drone militare ucrainene au pătruns în spaţiul aerian al statelor membre NATO Finlanda, Letonia, Lituania şi Estonia, toate având graniţă cu Rusia. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că răspunsul alianţei la incidentul din Estonia a fost „calm, decisiv şi proporţional”.

„Dacă dronele vin din Ucraina, ele nu se află acolo pentru că Ucraina a vrut să trimită o dronă în Letonia, Lituania sau Estonia. Ele se află acolo din cauza atacului imprudent, ilegal şi la scară largă al Rusiei”, a declarat el reporterilor la Bruxelles, miercuri, un punct de vedere împărtăşit şi de preşedinta Comisiei Europene.

Unii membri NATO au avertizat că s-ar putea lua o măsură mai fermă, prim-ministrul polonez Donald Tusk afirmând că „războiul dintre Ucraina şi Rusia ar putea duce în curând la o situaţie în care va trebui să reacţionăm cu fermitate”.

Guvernul leton a demisionat săptămâna trecută din cauza modului în care a gestionat incursiunile.

Ţările baltice, toate susţinătoare puternice ale Ucrainei, au dat vina pe Moscova pentru incidentele cu drone.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că armata rusă monitorizează îndeaproape situaţia privind dronele care zboară prin spaţiul aerian al statelor baltice şi formulează un răspuns adecvat, a relatat miercuri agenţia de ştiri a statului rus TASS.

MAI MULT HOTNEWS.MD

ULTIMA ORĂ

Victoria Furtună: „Demisia lui Alexandru Munteanu confirmă existența unui stat paralel și a schemelor din umbră ale PAS”

Lidera Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, susține că demisia...

Horoscop 8 iulie – oportunități, schimbări și decizii de luat

Horoscop 8 iulie – o zi cu sare și...

ULTIMA ORĂ | PA și CNA au efectuat percheziții într-un dosar de trafic de influență – 20 000 de euro pentru eliberarea unui deținut...

Procurorii Anticorupție, în comun cu ofițerii Centrului Național Anticorupție...

ULTIMA ORĂ

Ministerul Energiei: Moldova nu produce mai multă energie decât consumă, iar surplusul este temporar

Republica Moldova nu produce mai multă energie electrică decât consumă, iar situațiile de surplus sunt limitate la anumite intervale orare, când producția centralelor fotovoltaice crește...

Victoria Furtună îi cere lui Alexandru Munteanu să spună „cine lua, de fapt, deciziile” în Guvern

Lidera Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, afirmă că demisia lui Alexandru Munteanu nu a făcut decât să confirme cât de adânc s-au înrădăcinat în...

Important

Ministerul Energiei: Moldova nu produce mai multă energie decât consumă, iar surplusul este temporar

Republica Moldova nu produce mai multă energie electrică decât consumă, iar situațiile de surplus sunt limitate la anumite intervale orare, când producția centralelor fotovoltaice crește în condiții meteo favorabile. Precizările vin de la Ministerul Energiei, în contextul informațiilor apărute în spațiul public potrivit cărora noile reguli de funcționare a pieței energiei electrice și apariția unor prețuri foarte mici sau negative ar putea afecta investițiile în sursele regenerabile, transmite IPN. Ministerul...

Ex-președintele interimar al BEM, Viorel Bîrcă, pierde la Curtea de Apel: condamnarea la 10 ani de închisoare, menținută

Curtea de Apel Centru a menținut condamnarea la 10 ani de închisoare a fostului președinte interimar al SA „Banca de Economii” (BEM), Viorel Bîrcă. Instanța a respins, pe 8 iulie, atât apelul procurorilor, cât și pe cel al apărării împotriva sentinței pronunțate în ianuarie 2024. Procuratura Anticorupție anunță că Curtea de Apel Centru a respins, The post Ex-președintele interimar al BEM, Viorel Bîrcă, pierde la Curtea de Apel: condamnarea...

Prima versiune a Poliției pe cazul decesului tânărului din Cărbuna: Ce s-a stabilit, după examinarea camerelor din automobil

Tânărul de 23 de ani găsit împușcat într-o mașină, în satul Cărbuna, s-ar fi sinucis. Potrivit Poliției, camerele din automobil au surprins momentul.

16 cetățeni străini, depistați în timpul unui control pe un șantier din Chișinău. Unii lucrau fără drept de muncă 

Șaisprezece cetățeni străini au fost depistați în urma unui control al Inspectoratului General pentru Migrație desfășurat pe un șantier de construcții din Chișinău. Unsprezece dintre aceștia lucrau fără drept de muncă, iar alți cinci au fost sancționați pentru că nu aveau asupra lor permisul de ședere. Potrivit Inspectoratului General pentru Migrație, șase cetățeni ai Tadjikistanului și cinci ai Uzbekistanului desfășurau activitate de muncă fără drept de muncă și fără actele...

Experți: după „podurile de flori”, Moldova și România au nevoie de conectări reale

Republica Moldova trebuie să-și consolideze instituțiile, să reducă deficitul de specialiști și să transforme relația cu România într-un parteneriat bazat pe proiecte concrete. Declarațiile aparțin participanților la conferința „România și Republica Moldova între memorie comună și destin european”, transmite IPN. Una dintre provocările majore rămâne consolidarea instituțiilor și creșterea încrederii cetățenilor în acestea, a remarcat Mariana Iațco, doctor conferențiar la Universitatea de Stat din Moldova. Ea a atras atenția asupra...

Curtea de Apel menține sentința în dosarul fostului șef al BEM. 10 ani de închisoare și prejudiciu de 100 de milioane de dolari

Curtea de Apel Centru a menținut sentința pronunțată în dosarul fostului președinte interimar al SA „Banca de Economii” (BEM), condamnat la 10 ani de închisoare, și obligat să achite un prejudiciu de 100 de milioane de dolari în beneficiul ins...