Țările de Jos susțin deschiderea clusterelor de capitole de negociere pentru aderarea Moldovei la Uniunea Europeană. Este mesajul ferm transmis de ambasadorul Țărilor de Jos la Chișinău, Fred Duijn. Într-un interviu pentru IPN, diplomatul a menționat că Moldova are la dispoziție fonduri substanțiale prin Programul de Creștere pe care trebuie să le gestioneze cu eficiență.
Doamnelor și domnilor, bună ziua! Cooperarea dintre Republica Moldova și Regatul Țărilor de Jos s-a intensificat considerabil în ultimii ani, odată cu deschiderea Ambasadei la Chișinău și în condițiile susținerii constante oferite Republicii Moldova în procesul de reforme și integrare europeană. În aceste condiții, discutăm cu excelența sa, domnul Fred Duijn, ambasadorul Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova, despre parcursul european al țării noastre, provocările regionale de securitate, cooperarea bilaterală și modul în care Moldova este privită din perspectiva unui stat fondator al Uniunii Europene. Excelență, vă mulțumim pentru că ați acceptat invitația Agenției de Presă IPN.
Mulțumesc pentru invitație.
Țările de Jos și-au exprimat în repetate rânduri sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova. În opinia dumneavoastră, care sunt cele mai importante reforme pe care Moldova trebuie încă să le implementeze pentru a avansa cu încredere către aderarea la Uniunea Europeană?
Vă mulțumesc pentru invitație. Și vă mulțumesc pentru această întrebare. În primul rând, aș dori să subliniez ceea ce ați spus despre sprijinul Țărilor de Jos pentru parcursul european al Republicii Moldova. Pe 20 mai, președinta Maia Sandu a efectuat o vizită în Țările de Jos, la Haga, unde s-a întâlnit cu noul prim-ministru, Rob Jetten, precum și cu membri ai guvernului, ministrul afacerilor externe și ministrul apărării. A avut ocazia să audă personal despre sprijinul ferm pe care Țările de Jos îl oferă Republicii Moldova și pe care îl vor continua și în viitor.
Mă bucur foarte mult să subliniez că Țările de Jos sunt pregătite să susțină și deschiderea oficială a clusterelor atât de importante pentru avansarea procesului de aderare. Desigur, Moldova are provocări, iar dumneavoastră m-ați întrebat despre cele mai importante reforme care urmează. Cred că, în această etapă, cel mai important aspect este implementarea.
Există deja multe fonduri disponibile prin Planul de Creștere al Uniunii Europene, iar aceste fonduri trebuie utilizate eficient. Acest lucru necesită un management adecvat al proiectelor. Este nevoie de oameni care să poată planifica, uneori la nivel tehnic, dar și de persoane care să gestioneze proiectele și să își asume responsabilitatea pentru acestea.
Cred că acest lucru ar accelera reformele dacă implementarea va avansa și va ajuta Moldova să își construiască un istoric credibil. Reformele pot exista din punct de vedere juridic și pe hârtie, însă pentru aderarea la Uniunea Europeană este important ca ele să funcționeze în practică și ca Moldova să demonstreze că funcționează efectiv. De aceea, un istoric concret este foarte important.
De la deschiderea Ambasadei Olandei la Chișinău, relațiile dintre țările noastre au devenit mai dinamice. În ce domenii ale cooperării s-au înregistrat cele mai mari progrese până acum?
Într-adevăr, Țările de Jos și-au intensificat relațiile cu Moldova în multe domenii. Aș dori să evidențiez cooperarea noastră în domeniul securității cibernetice. De ce? Pentru că securitatea cibernetică a fost esențială pentru integritatea și securitatea alegerilor. Țările de Jos au reușit, împreună cu parteneri precum misiunea de parteneriat a Uniunii Europene și biroul de legătură NATO, să contribuie la protejarea calculatoarelor Consiliului Electoral împotriva atacurilor cibernetice masive care au avut loc înaintea alegerilor și chiar în ziua alegerilor. Aceste atacuri au fost un indiciu clar că democrația Moldovei era sub amenințare.
Totuși, Moldova a rezistat. Aceste atacuri au fost respinse, iar acesta este un rezultat important. Nu doar atât. Am menționat securitatea cibernetică și pentru că este un domeniu reciproc avantajos. Cine atacă în spațiul cibernetic își dezvăluie, într-un fel, metodele. Poți învăța din atac și îți poți pregăti mai bine propria apărare. Astfel, Țările de Jos și Moldova au avut consultări bilaterale în domeniul cibernetic, iar cooperarea a fost foarte fructuoasă pentru ambele părți.
Țările de Jos sunt cunoscute pentru accentul puternic pus pe statul de drept și integritatea instituțională. Cum apreciază țara dumneavoastră eforturile Republicii Moldova în reforma justiției și în lupta împotriva corupției?
Sunt de părere că ceea ce observă oamenii atunci când privesc reformele Moldovei în acest domeniu este faptul că inițiativa de a începe aceste reforme a venit din interior. În 2021, moldovenii și-au dorit cu adevărat o schimbare și combaterea corupției. Acest lucru s-a întâmplat înainte ca Moldova să obțină statutul de țară candidată la Uniunea Europeană și înainte de începerea negocierilor de aderare. Desigur, acum aceasta este și o condiție, deoarece pentru un stat membru al Uniunii Europene este important să existe stat de drept, un sistem de justiție funcțional, independent, echitabil și accesibil.
Consider că ceea ce se vede în Țările de Jos este faptul că Moldova își asumă aceste reforme din propriile motive. Desigur, este un proces care necesită timp și trebuie realizat cu foarte mare atenție. Guvernul Republicii Moldova ține cont și de recomandările unor instituții precum Comisia de la Veneția. Este un proces continuu, dar merge în direcția corectă și produce deja rezultate. Oamenii au observat, desigur, că anumite persoane au fost condamnate. Acest lucru demonstrează că sistemul funcționează. Per ansamblu, acestea sunt aspectele care ies în evidență în reformele Moldovei privind combaterea corupției.
Republica Moldova se confruntă cu provocări tot mai mari legate de dezinformare și securitatea regională din cauza războiului din Ucraina vecină. Cum pot partenerii europeni, inclusiv Țările de Jos, să ajute Moldova să-și consolideze reziliența?
Consider că o Moldovă puternică înseamnă instituții puternice și cetățeni implicați și capabili. Sistemele, instituțiile și oamenii sunt importanți. Totuși, aș dori să mă concentrez asupra rolului mass-mediei. Cred că presa independentă, inclusiv în limba rusă, astfel încât să fie accesibilă vorbitorilor de rusă, este extrem de importantă. Acesta este un domeniu pe care deja îl susținem. Nu doar Țările de Jos, ci și alte state și instituții. Și cred că acest lucru este esențial și pentru viitor.
Am văzut exemple impresionante de jurnalism de investigație în Moldova. De exemplu, infiltrarea unui jurnalist în rețeaua lui Șor a arătat foarte clar ceea ce se întâmplă acolo. Acest tip de jurnalism este cu adevărat impresionant și are rolul de a dezvălui adevărul. Exact acesta este rolul jurnaliștilor: să dezvăluie adevărul și să contribuie la o societate transparentă.
Oficialii din Țările de Jos au evidențiat adesea progresul democratic al Republicii Moldova în ultimii ani. Ce schimbări din societatea sau guvernarea moldovenească v-au impresionat personal în timpul mandatului dumneavoastră aici?
Cel mai mult m-au impresionat oamenii. Desigur, vorbim mult despre instituții, însă, ca ambasadă, avem un program dedicat susținerii și împuternicirii tinerilor. Programul se numește Tulip Youth Academy. Tinerii învață, pe parcursul a zece zile — sau zece sâmbete — despre provocările societății, dar și despre cum să implementeze un proiect: cum să îl scrie, să îl gestioneze, să îl finanțeze și să își asume responsabilitatea pentru el.
Am văzut foarte mulți oameni diferiți care au obținut rezultate ca apărători ai drepturilor omului în domenii unde poate nu te-ai fi așteptat. De exemplu, doamna Diana Mazniuc a fost implicată în sprijinirea tinerilor delincvenți din sistemul penitenciar pentru a-i ajuta să se reintegreze în societate. Este o muncă foarte importantă, foarte specifică, și ai nevoie de cineva cu pasiune pentru a o face.
De aceea spun că îmi place ceea ce văd la moldoveni: tineri care vor să schimbe lucrurile și care cred în Moldova. Același lucru îl observ și în domeniul economic. Avem un alt program numit Tulip Business Incubator, care se concentrează pe tinerii antreprenori. Sunt tineri care doresc să își deschidă o afacere aici. Este un program similar, dar axat pe economie și pe modul în care se administrează o afacere. Acest lucru m-a impresionat foarte mult.
Cooperarea economică dintre Republica Moldova și Țările de Jos este, de asemenea, în expansiune. Ce sectoare ale economiei moldovenești considerați că au cel mai mare potențial pentru a atrage investiții și expertiză olandeză?
Când am venit aici pentru prima dată, am simțit că trebuie mai întâi să explorez pentru a putea răspunde la această întrebare. În ultimii trei ani, împreună cu echipa ambasadei, am organizat mai multe forumuri de afaceri și am invitat oameni de afaceri din Moldova și din Țările de Jos pentru a vedea în ce domenii există interes. Le-aș împărți în trei categorii: digital, agricultură și alte domenii diverse, precum logistică și construcții.
În acest context, am observat că oamenii de afaceri din domeniul digital își găseau deja singuri oportunitățile, în timp ce în agricultură, și în special în horticultură, cred că putem continua să facem diferența. Ca agricultor, trebuie să înveți despre inovații și tehnici moderne, dar trebuie să gestionezi și reglementările guvernamentale, de exemplu cele privind siguranța alimentară.
Cred că aici există foarte mult spațiu de dezvoltare, deoarece Moldova are deja un ecosistem foarte activ în domeniul horticulturii. Vinurile dumneavoastră sunt, desigur, celebre, dar aici se produc și mere, cireșe și prune. Țările de Jos pot oferi tehnici mai moderne. Astfel, pe 11 iunie, la Maastricht, în Țările de Jos, împreună cu Belgia și Luxemburg, Moldova Invest organizează un eveniment comercial. Aproximativ 20 de companii moldovenești vor călători mai întâi la Amsterdam, la GreenTech, pentru a învăța despre inovație, iar apoi vor avea întâlniri bilaterale la Maastricht.
Sunt foarte entuziasmat de acest lucru, pentru că văd mult potențial. De exemplu, văd oportunități pentru construirea serelor în Moldova. Pentru a transforma acest lucru în realitate, vrem să oferim un exemplu concret și să lansăm un proiect-pilot aici. Colaborăm foarte strâns cu o universitate tehnică și văd oportunități de a conecta acest proiect cu eficiența energetică, în special prin utilizarea energiei geotermale.
În Țările de Jos, aceasta se găsește poate la 2 000 de metri adâncime, iar aici ar putea fi la doar 200 de metri. Dacă acest lucru este posibil, atunci se poate obține și energie mai ieftină, ceea ce este foarte important pentru sere. Desigur, suntem încă la început, dar acesta este genul de domeniu în care văd foarte mult spațiu pentru cooperarea moldo-olandeză.
Și, în final, excelență, mulți cetățeni ai Republicii Moldova văd integrarea europeană nu doar ca pe un obiectiv politic, ci și ca pe o speranță pentru un viitor mai bun. Pe baza experienței dumneavoastră, ce mesaj ați dori să transmiteți moldovenilor despre aspirațiile lor europene?
Aici mă bazez pe experiența olandeză. Țările de Jos și olandezii sunt înconjurați de țări mari, la fel cum este și Moldova. În Olanda învățăm că este important să vorbim limbile vecinilor noștri — în cazul nostru franceza, germana și engleza. Dar este la fel de important să existe frontiere deschise. Cred că și Moldova se poate inspira din acest model. Moldova este înconjurată de două țări mari: România și Ucraina. Din păcate, războiul încă nu s-a încheiat, dar Odesa rămâne aproape.
Consider că prin aderarea la Uniunea Europeană, Moldova și moldovenii se vor regăsi pe deplin acasă, într-un spațiu cu frontiere deschise, unde oamenii pot circula, călători și face comerț liber în regiune. Aceasta este speranța mea pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Excelență, vă mulțumesc foarte mult pentru acest interviu!
A fost plăcerea mea, mulțumesc!
Octavian Bratosin, IPN
The post Țările de Jos susțin deschiderea clusterelor pentru aderarea Moldovei la UE. Interviu IPN cu ambasadorul Duijn appeared first on ipn.md.
MAI MULT IPN