Rusia intenționează să se adreseze Curții Internaționale de Justiție a ONU pentru a „apăra” drepturile rușilor din țările baltice, a declarat Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei.
Ministerul susține că autoritățile din Letonia, Lituania și Estonia „interzic” utilizarea limbii ruse, „rescriu istoria” și practică „o politică punitivă de represiuni și intimidări”. „Toate încercările de a soluționa divergențele prin negocieri se dovedesc a fi fără rezultat. În acest context, evident, va trebui să ne adresăm instanței judecătorești prin apelul la principalul organ judiciar al ONU — Curtea Internațională de Justiție”, a declarat un reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe pentru „Izvestia”.
În același timp, Moscova a apelat deja la instituțiile internaționale în această privință. În special, plângerile părții ruse au fost primite de Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului și de Înaltul Comisar al OSCE pentru Minoritățile Naționale.
„Ministerul desfășoară o activitate sistematică pe toate platformele posibile de apărare a drepturilor omului din cadrul ONU”, au subliniat reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe. Fostul secretar general adjunct al ONU, Serghei Ordzhonikidze, a calificat apelul Rusiei la Curte ca fiind o mișcare politică. „Este dificil de prevăzut când va ajunge cazul în fața Curții și cum va fi examinat. Pentru prima dată în istoria Curții Internaționale de Justiție, nu avem un judecător al nostru acolo”, a remarcat expertul, adăugând că procesul judiciar ar putea dura „ani de zile”.
Curtea Internațională de Justiție a ONU examinează litigiile dintre state în conformitate cu normele dreptului internațional și emite avize consultative. Competența sa este facultativă. În plus, Curtea nu dispune de mijloace pentru a-și pune în aplicare direct hotărârile. După izbucnirea războiului pe scară largă în Ucraina, țările baltice au restricționat intrarea cetățenilor ruși pe teritoriul lor și au început demolarea monumentelor sovietice. Pe fondul acestor evenimente, Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a declarat că există „rusofobie” din partea conducerii Letoniei, Lituaniei și Estoniei, iar purtătoarea de cuvânt a ministerului, Maria Zahrova, a acuzat SUA și UE că încurajează „campania anti-rusă a țărilor baltice”.
Anterior, Duma de Stat și Consiliul Federației au aprobat o lege care a extins în mod semnificativ competențele lui Vladimir Putin privind utilizarea forțelor armate în străinătate. În special, aceasta îi permite președintelui să recurgă la armată pentru „apărarea cetățenilor Federației Ruse” în cazul „arestării, reținerii, urmăririi penale sau a altor forme de persecuție” a acestora în străinătate.
Extinderea competențelor lui Putin a avut loc după o serie de avertismente din partea țărilor NATO cu privire la faptul că Kremlinul se pregătește pentru un război cu una sau mai multe țări europene. Astfel, șeful serviciului de informații german BND a vorbit despre riscul unei provocări rusești în țările baltice, după scenariul anexării Crimeii. În februarie anul acesta, serviciile secrete daneze au declarat că Rusia este capabilă să declanșeze un război de amploare în Europa în decurs de cinci ani.