Datoria publică a R. Moldova a atins cifra-record de 138.5 miliarde de lei în anul 2025, generând o presiune financiară de 55.800 de lei pentru fiecare cetățean. Potrivit unui raport de audit prezentat de Curtea de Conturi pe 26 mai, utilizarea împrumuturilor externe preponderent pentru susținerea cheltuielilor curente de buget, în detrimentul proiectelor de investiții, riscă să blocheze creșterea economică pe termen lung.
Un alt risc la care s-au referit auditorii este crearea unei dependențe periculoase de finanțările externe, punând în pericol realizarea obiectivelor de dezvoltare a țării.
„Deși Republica Moldova se menține sub pragul de 60% din PIB stabilit prin Tratatul de la Maastricht, creșterea continuă a datoriei de stat pe parcursul ultimilor cinci ani indică necesitatea monitorizării stricte și a aplicării unor politici prudente de management al datoriei, pentru a evita depășirea sustenabilității financiare pe termen mediu și lung”, a explicat Olga Poiană, șefa Direcției Generale de Audit de la Curtea de Conturi.
O altă dimensiune a datoriei publice o constituie datoria de stat, care la finele anului 2025 constituia 132.8 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 11.4 miliarde de lei față de anul precedent.
Structura datoriei de stat este formată din împrumuturi interne – 51.9 miliarde de lei și externe – 80.9 miliarde de lei. Ponderea datoriei de stat raportată la PIB este de 37.6%.
În ceea ce privește datoria de stat pe cap de locuitor, se atestă o tendință de creștere accentuată. Potrivit datelor oficiale, pe parcursul ultimilor cinci ani, datoria per cetățean a crescut de la 29.600 de lei, în anul 2021, la 55.800 de lei, în anul 2025, înregistrând o creștere de 26.100 de lei.
În 2025, Republica Moldova a contractat împrumuturi externe în sumă totală de 12.2 miliarde de lei, dintre care 2.9 miliarde de lei au fost alocați pentru finanțarea proiectelor investiționale, iar 9.3 miliarde de lei – pentru susținerea bugetului de stat.
Potrivit concluziei Curții de Conturi, împrumuturile externe ale Republicii Moldova sunt direcționate mai degrabă pentru sprijinirea cheltuielilor bugetare, în detrimentul proiectelor investiționale.
„Această structură a debursărilor tinde să transforme datoria de stat externă dintr-un instrument de creștere economică într-un mecanism de stabilizare a consumului public, punând presiune pe capacitatea viitoare de deservire a datoriei și creând impedimente în realizarea obiectivelor Strategiei Naționale de Dezvoltare ‘Moldova Europeană 2030’”, se arată în raportul Curții de Conturi.
Precizăm că bugetul de stat a înregistrat, în 2025, venituri în valoare de 76.4 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au atins suma de 92.1 miliarde de lei. Deficitul bugetar a fost de 15.7 miliarde de lei, fiind mai mic cu 2.5 miliarde de lei față de nivelul preconizat.
Raportul de audit privind executarea bugetului de stat în anul 2025 arată că încasările au depășit prognozele inițiale. Astfel, veniturile colectate au înregistrat o creștere semnificativă, fiind cu 9.4 miliarde de lei mai mari comparativ cu anul 2024.
Structura veniturilor a fost formată din impozite și taxe – 67.3 miliarde de lei, cu 6.4 miliarde de lei mai mult decât în 2024, chiar dacă ponderea lor în totalul veniturilor s-a redus cu 2.9%. Acest lucru indică o diversificare a surselor de venit, în special pe seama creșterii granturilor și a altor venituri.
Totodată, granturile obținute au înregistrat, la finele anului 2025, valoarea de 4.5 miliarde de lei, adică cu două miliarde de lei mai mult față de anul 2024, reprezentând 5.9% din totalul veniturilor.
Potrivit auditului, sursele de acoperire a deficitului au fost formate preponderent din împrumuturi externe –12.2 miliarde de lei și datorii interne – 4.7 miliarde de lei.
„Această situație reflectă dependența persistentă de sursele externe și interne de finanțare, ceea ce, pe termen mediu și lung, poate genera riscuri asociate cu creșterea datoriei publice și diminuarea capacității statului de a onora obligațiile asumate. Astfel, Serviciul Fiscal de Stat, fiind desemnat în calitate de administrator de venituri la unele plăți și taxe provenite din prestarea serviciilor publice și aplicarea amenzilor ori sancțiunilor de către autoritățile statului, nu a asigurat controlul asupra virării integrale și la timp a veniturilor respective”, a concluzionat raportoarea Olga Poiană, șefa Direcției Generale de Audit.
Precizăm că diferența dintre 138 de miliarde de lei care reprezintă datoria sectorului public și 133 de miliarde de lei – datoria de stat constă în aria de acoperire. Pe scurt, datoria de stat este doar o parte din datoria sectorului public.
Soldul datoriei de stat include datoria internă – banii pe care Ministerul Finanțelor îi împrumută de pe piața locală de la bănci și cetățeni prin Valori Mobiliare de Stat și datoria externă – împrumuturile luate de Guvern direct de la instituții internaționale (FMI, Banca Mondială, UE, BERD etc.).
Soldul datoriei sectorului public include împrumuturi mai largi. Pe lângă datoriile descrise mai sus, evidențiem împrumuturile luate de primării, de exemplu pentru troleibuze, reparații de drumuri sau infrastructură locală; de datoriile unor companii de stat (cum ar fi Energocom, Moldelectrica, Calea Ferată din Moldova etc.).
MAI MULT RADIO MOLDOVA