Agenția de Investiții a lansat Studiul 5.0 privind impactul investițiilor străine directe (ISD) asupra economiei Republicii Moldova (2016-2025), o analiză exhaustivă care prezintă cele mai recente date referitoare la rolul capitalului străin în dezvoltarea economică și parcursul de integrare europeană al țării.

Studiul analizează evoluțiile globale și dinamica investițiilor în Republica Moldova, într-un context internațional atipic. Deși la nivel global fluxurile de ISD au înregistrat o creștere de 14% în 2025, ajungând la 1.6 trilioane USD, această redresare este una fragilă, generată masiv de tranzacții financiare de tranzit. Totodată, capitalul global manifestă o preferință clară pentru piețele europene dezvoltate, în detrimentul economiilor emergente, preferând proiectele ultra-tehnologizate (precum centrele de date) în defavoarea industriilor prelucrătoare clasice.

La nivel național, în pofida unui context extern marcat de imprevizibilitate, evoluția investițiilor străine directe indică o consolidare clară a unei etape de stabilizare și maturizare. În anul 2025, economia Republicii Moldova a atras un flux net de ISD de 409 milioane EUR, un nivel apropiat de cel din 2024 (424 mil. EUR)1 și peste cel din 2023 (334 mil. EUR) iar stocul total cumulat a depășit pragul istoric de 5.37 miliarde EUR. Această evoluție confirmă o tranziție de la o etapă de expansiune către una de consolidare a investițiilor existente, susținută de reinvestirea profiturilor de către investitorii deja prezenți pe piață. Această dinamică reflectă performanța solidă a companiilor cu capital străin și orientarea lor către consolidarea operațiunilor existente. Totuși, raportul remarcă faptul că atragerea de capital nou a fost limitată, subliniind o nevoie urgentă de a intensifica eforturile pentru aducerea de noi proiecte investiționale majore, inclusiv de tip greenfield.

Din punct de vedere geografic, capitalul european domină în mod absolut economia țării noastre. La finele anului 2025, investițiile din statele membre ale Uniunii Europene au atins valoarea record de 3.14 miliarde EUR, consfințind ancorarea definitivă a Republicii Moldova în lanțurile valorice vestice. Distribuția arată o concentrare pronunțată: cinci state (Cipru, Țările de Jos, România, Bulgaria și Regatul Unit) controlează aproximativ 56% din totalul capitalului propriu. În contrast, prezența capitalului provenit din zona CSI a continuat să se reducă, înregistrând o poziție netă ușor negativă (-14 milioane EUR), în contextul reorientării treptate a economiei către spațiul european.

Analiza sectorială reliefează că 78% din capitalul străin este polarizat în trei domenii centrale: activitățile financiare și de asigurări (33%), comerțul (27%) și industria prelucrătoare (17.7%). Această structură semnalează existența unui potențial uriaș, încă insuficient valorificat, în sectoarele inovatoare cu valoare adăugată înaltă, precum IT&C, care la momentul actual atrage abia 5.2% din capitalul străin.

Impactul macroeconomic al capitalului străin rămâne un pilon indispensabil pentru bunăstarea națională. Indicatorii demografici demonstrează o acumulare constantă a capitalului: stocul de investiții străine directe pe cap de locuitor a crescut susținut, atingând cifra de 2.257 EUR în 2025, un nivel de peste două ori mai mare comparativ cu cel înregistrat în anul 2016 (999 EUR). De asemenea, investițiile străine reprezintă în prezent 9.4% din Formarea Brută de Capital Fix a țării, completând efortul fără precedent al antreprenorilor locali de a moderniza infrastructura productivă.

Concluziile Studiului 5.0 subliniază că, deși baza investițională autohtonă este solidă, accelerarea convergenței economice necesită măsuri imediate. O politică publică axată pe creșterea predictibilității, diversificarea originilor de capital și stimularea directă a noilor proiecte în sectoare productive și tehnologice rămâne prioritatea zero pentru anii următori.

Studiul a fost elaborat de către Business Intelligent Services (BIS),  la inițiativa Agenției de Investiții și reprezintă un instrument fundamental pentru setarea viitoarelor direcții naționale în domeniul atragerii investițiilor. Pentru o vizualizare detaliată a evoluțiilor, documentul integral este disponibil în format digital aici.

1Indicatorii ISD prezentați în EUR sunt calculați prin conversia datelor exprimate inițial în USD, utilizând metodologia oficială a BNM și cursul de schimb USD/EUR corespunzător perioadei de referință. În 2025, aprecierea EUR față de USD a influențat valorile exprimate în euro, ceea ce poate genera diferențe în dinamica anuală a indicatorilor în funcție de valuta de prezentare. Astfel, fluxurile ISD exprimate în EUR indică o ușoară diminuare comparativ cu anul precedent, în timp ce în USD se observă o evoluție relativ stabilă, de la aproximativ 458 mil. USD în 2024 la circa 460 mil. USD în 2025. Aceste diferențe sunt determinate în principal de efectele conversiei valutare și nu reflectă schimbări semnificative în dinamica reală a fluxurilor investiționale.

Articolul apare prima dată în Realitatea.md.

MAI MULT REALITATEA

ULTIMA ORĂ

Situația energetică din Moldova, printre cele mai importante subiecte discutate în ședința CNS

În cadrul ședinței de astăzi, 26 mai, a Consiliului...

Moldova și Islanda, pas important în domeniul aviației: Au semnat un acord privind serviciile aeriene

Republica Moldova și Islanda au semnat astăzi, 26 mai,...

Lansarea Colegiului moldo-turc din Comrat, în impas. MEC anunță că blocajele persistă la nivel local

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) anunță că a întreprins...

Controale pe un șantier de construcții din Briceni: Mai mulți străini depistați cu încălcarea regimului de ședere

Ofițerii Inspectoratului General pentru Migrație au desfășurat astăzi, 26...

Controale pe un șantier de construcții din Briceni: Mai mulți străini depistați cu încălcarea regimului de ședere

Ofițerii Inspectoratului General pentru Migrație au desfășurat astăzi, 26...

ULTIMA ORĂ

Austeritate pentru popor, majorări la vârf: Guvernul îngheață pensiile, dar crește salariile demnitarilor printr-un „mecanism fanariot”

În timp ce milioane de pensionari și familii cu copii sunt anunțate că vor trebui să suporte încă un an de austeritate, iar statul invocă...

Ion Ceban acuză Guvernarea de reformă administrativă „pe sub masă”: „Șantajul primarilor și amalgamarea forțată nu sunt reformă – sunt lichidarea localităților”

Primarul general al municipiului Chișinău, Ion Ceban, acuză conducerea PAS că promovează o reformă administrativ-teritorială opacă, marcată de șantajul primarilor și de o amalgamare...

Important

Traian Băsescu devine cetățean al Republicii Moldova – Maia Sandu: „Corectăm o nedreptate istorică”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, i-a acordat cetățenia moldovenească...

Austeritate pentru popor, majorări la vârf: Guvernul îngheață pensiile, dar crește salariile demnitarilor printr-un „mecanism fanariot”

În timp ce milioane de pensionari și familii cu copii sunt anunțate că vor trebui să suporte încă un an de austeritate, iar statul invocă lipsa banilor pentru majorarea pensiilor și a alocațiilor, noua lege a salarizării pregătită de Guvern aduce creșteri consistente exact pentru demnitari.The post Austeritate pentru popor, majorări la vârf: Guvernul îngheață pensiile, dar crește salariile demnitarilor printr-un „mecanism fanariot” first appeared on Nexta.ro.

Antreprenorii, îndemnați să investească în protecția afacerilor: „Riscurile pot apărea oricând”

Într-un mediu economic tot mai imprevizibil, protejarea unei afaceri nu mai înseamnă doar dezvoltare și profit, ci și capacitatea de a face față riscurilor care pot apărea oricând. De la incendii și inundații, până la fraude cibernetice sau întreruperea activității, antreprenorii pot evita pierderi majore prin soluții de asigurare adaptate nevoilor businessului, susține consultantul financiar în domeniul asigurărilor, Viorica Petrov.

Autoritățile pregătesc un program de sprijin în sezonul rece. CNS: Pericole imediate nu există

Republica Moldova nu se confruntă cu un pericol imediat în aprovizionarea cu gaze naturale, energie electrică sau carburanți. Aceasta este concluzia Consiliului Național de Securitate (CNS), convocat marți, 22 mai, de președinta Maia Sandu, pentru a analiza riscurile generate de tensiunile internaționale și de evoluțiile de pe piețele externe.

De unde au lansat rușii bruiajul agresiv asupra avionului Spartan care îl transporta pe Radu Miruță în Lituania. Ce a vizat

Avionul Spartan cu care ministrul Apărării Naționale a zburat vineri în Lituania a fost ținta unui atac electronic inițiat din Federația Rusă. The post De unde au lansat rușii bruiajul agresiv asupra avionului Spartan care îl transporta pe Radu Miruță în Lituania. Ce a vizat first appeared on Nexta.ro.

De unde au lansat rușii bruiajul agresiv asupra avionului Spartan care îl transporta pe Radu Miruță în Lituania. Ce a vizat

Avionul Spartan cu care ministrul Apărării Naționale a zburat vineri în Lituania a fost ținta unui atac electronic inițiat din Federația Rusă. The post De unde au lansat rușii bruiajul agresiv asupra avionului Spartan care îl transporta pe Radu Miruță în Lituania. Ce a vizat first appeared on Nexta.ro.

De unde au lansat rușii bruiajul agresiv asupra avionului Spartan care îl transporta pe Radu Miruță în Lituania. Ce a vizat

Avionul Spartan cu care ministrul Apărării Naționale a zburat vineri în Lituania a fost ținta unui atac electronic inițiat din Federația Rusă. The post De unde au lansat rușii bruiajul agresiv asupra avionului Spartan care îl transporta pe Radu Miruță în Lituania. Ce a vizat first appeared on Nexta.ro.

De unde au lansat rușii bruiajul agresiv asupra avionului Spartan care îl transporta pe Radu Miruță în Lituania. Ce a vizat

Avionul Spartan cu care ministrul Apărării Naționale a zburat vineri în Lituania a fost ținta unui atac electronic inițiat din Federația Rusă. The post De unde au lansat rușii bruiajul agresiv asupra avionului Spartan care îl transporta pe Radu Miruță în Lituania. Ce a vizat first appeared on Nexta.ro.