Îmbătrânirea este una din certitudinile pe care le avem, atât noi, ca oameni, cât și în cazul animalelor. Fiecare organism care a trăit vreodată, de la cel mai bătrân copac la cea mai longevivă vertebrată, s-a conformat legii biologice.
Celulele se deteriorează. Țesutul își pierde funcțiile. Moartea este inevitabilă, scrie forbes.com. Universalitatea acestui proces este atât de completă, încât biologii nu s-au mai obosit să se întrebe dacă procesul îmbătrânirii poate fi inversat, preferând doar să încerce să înțeleagă cum se produce și atât.
Meduza nemuritoare (Turritopsis dohrnii) ridică însă noi întrebări despre îmbătrânire.
E mai mică decât unghia de la degetul tău mic, având aproximativ 4,5 milimetri. Acest hidrozoar transparent plutește în derivă prin oceanele lumii, având un stomac roșu aprins vizibil prin burtă și până la 90 de tentacule.
Micuțul organism își poate „inversa” vârsta biologică. Nu o încetinește. Nu pune „pauză”. O inversează , în mod repetat, fără limită.
E singurul metazoan capabil să facă așa ceva.
Cum renaște, de fapt, Turritopsis dohrnii
Ca toate hidrozoarele, își începe viața ca o larvă planulă microscopică, plutind pentru scurt timp în ape deschise înainte de a se așeza pe fundul mării și a se dezvolta într-un polip colonial – o structură mică, ancorată, care nu seamănă deloc cu ceea ce recunoaștem ca o meduză.
Din acea colonie de polipi, meduzele se desprind și se dezvoltă în organisme mature în câteva săptămâni. Meduza se reproduce, îmbătrânește și moare. Dar nu și T. dohrnii.
Când o meduză matură este supusă la suficient de mult stres (înfometare, răni, boli, deteriorare celulară etc), se întâmplă ceva miraculos.
În loc să moară, animalul își retrage tentaculele, își reabsoarbe corpul și se scufundă.
Se transformă într-o masă de țesut, ca un chist, înainte să se reorganizeze integral ți să apară din nou, ca un polip funcțional. Cu alte cuvinte, ceasul meduzei nemuritoare se „resetează”.
Procesul a fost documentat prima oară în 1996. Termenul tehnic este transdiferențiere, extrem de neobișnuit în regnul animal.
În cele mai multe organisme, diferențierea celulară evoluează într-un singur sens. O celulă musculară devine o celulă musculară și rămâne așa. T. dohrnii provoacă însă știința la noi întrebări.
Răspunsul se află în genele meduzei?
De zeci de ani, acești „ingineri celulari” au rămas în mare parte neînțeleși. Totul s-a schimbat cu ocazia unui studiu genomic din 2022, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, care a prezentat prima comparație completă a întregului genom între T. dohrnii și cea mai apropiată rudă muritoare a sa, T. rubra – o specie aproape identică care nu se poate întineri.
T. dorhnii poartă un număr dublu de gene asociate regenerării ADN și protecției în cazul T. rubra. Capacitatea de „inversare” a îmbătrânirii ar putea fi însă mai veche decât au crezut cercetătorii, de-a lungul secolelor.
Pur și simplu meduza nemuritoare și-a menținut proprietățile și chiar le-a dezvoltat, în timp ce alte organisme le-au pierdut în decursul mileniilor.
Ce ne poate învăța meduza nemuritoare despre îmbătrânire
Nu știm încă. T. dohrnii nu este o pistă farmaceutică. Biologia organismului nu poate fi „transplantată” în terapia de niciun fel.
Dacă senescența celulară poate fi inversată — adică, dacă o celulă adultă complet diferențiată poate fi indusă să-și abandoneze identitatea și să o ia de la capăt — atunci îmbătrânirea nu este pur și simplu o acumulare de daune pentru care biologia nu are instrumentele necesare pentru a o aborda.
Este o problemă pe care evoluția a rezolvat-o deja, cel puțin o dată, în cel puțin o linie genealogică.
Principaul merit al meduzei nemuritoare este că i-a determinat pe savanți să-și pună noi întrebări și speranțe referitor la procesul îmbătrânirii, care duce, inevitabil, la moarte.
Sursa foto: Envato
Autorul recomandă:
The post Secretul meduzei nemuritoare care își poate „inversa” procesul de îmbătrânire first appeared on Nexta.ro.
MAI MULT NEXTA.RO





