Studiul a comparat domenii în care activitatea poate fi desfășurată de la distanță, precum dezvoltarea software, cu profesii care necesită prezență fizică, cum ar fi asistența medicală, arată AP. Rezultatele arată că rata șomajului în rândul tinerilor absolvenți care caută locuri de muncă în profesii compatibile cu telemunca a crescut cu aproximativ un punct procentual între perioada 2017-2019 și intervalul 2022-2024.
În schimb, pentru angajații mai experimentați din aceleași domenii, rata șomajului a rămas stabilă sau chiar a scăzut ușor. În ocupațiile care nu permit munca la distanță, diferențele dintre generații sunt mult mai reduse.
Companiile preferă angajații cu experiență
Autorii studiului susțin că principalul motiv este dificultatea de a instrui și integra noii angajați atunci când echipele lucrează de la distanță. „Munca la distanță a redus stimulentele pentru angajarea tinerilor deoarece îngreunează formarea profesională la locul de muncă”, se arată în raport.
Muncă remote: o femeie stă într-un fotoliu acasă și lucrează la un laptop. Foto: Sebastian Kahnert/dpa
Potrivit cercetătorilor, angajatorii sunt mai puțin dispuși să aducă absolvenți fără experiență în echipe distribuite, deoarece procesul de mentorat și transfer de competențe este mai dificil în afara biroului. Analiza estimează că aproape două treimi din creșterea șomajului în rândul tinerilor absolvenți după pandemie poate fi explicată prin extinderea muncii de la distanță.
Inteligența artificială pare să aibă un impact redus
Concluziile vin într-un moment în care multe dezbateri publice se concentrează asupra efectelor inteligenței artificiale asupra pieței muncii. Cu toate acestea, cercetătorii spun că deteriorarea perspectivelor de angajare pentru absolvenți a început înainte de apariția unor instrumente precum ChatGPT. Atunci când au analizat gradul de expunere al diferitelor profesii la inteligența artificială, autorii au constatat că AI a avut un impact limitat asupra creșterii șomajului în rândul tinerilor.
Datele citate în studiu arată că rata șomajului pentru absolvenții cu vârsta sub 29 de ani a crescut cu aproximativ 20% față de perioada de dinaintea pandemiei, ajungând la o medie de 3,7% între 2022 și 2025. Pentru categoria de vârstă 22-27 de ani, șomajul a urcat anul trecut la 5,8%, cel mai ridicat nivel înregistrat în afara perioadei pandemiei din 2012 până în prezent.
Un efect observat și în marile companii
Cercetătorii au analizat și datele unei companii tehnologice din topul Fortune 500. În perioada în care angajații au lucrat exclusiv de la distanță, firma a redus recrutarea persoanelor fără experiență și a preferat candidați mai experimentați.
După redeschiderea birourilor, compania a revenit la angajarea unui număr mai mare de tineri. Totuși, chiar și în noul model hibrid, echipele care continuă să lucreze parțial de la distanță tind să favorizeze candidații cu experiență. Concluziile studiului sugerează că transformările aduse de telemuncă ar putea avea efecte mai profunde asupra începutului de carieră al noilor generații decât impactul actual al inteligenței artificiale, cel puțin în cazul pieței muncii din Statele Unite.
The post Nu AI-ul ar fi de vină. Ce afectează, de fapt, șansele de angajare ale tinerilor absolvenți first appeared on Nexta.ro.
MAI MULT NEXTA.RO