Speranța medie de viață la naștere în Uniunea Europeană este de 80,1 ani, potrivit datelor din 2021. Însă aceasta diferă de la o țară la alta.
Cele mai recente date publicate în această săptămână de Eurostat arată că speranța medie de viață are valori diferite în unele regiuni și țări de pe continent, fiind cuprinsă între 69 și 85 de ani, relatează Euronews, citată de Spot Media.
Dintre toate cele 242 de regiuni economice ale UE, Severozapaden, din Bulgaria, are cea mai mică speranță de viață – 69,7 ani. Cea mai mare se înregistrează în Madrid, Spania – 85,4 ani.
La nivel de țări, Liechtenstein și-a păstrat cea mai mare speranță de viață în 2021, cu 84,4 ani. Elveția e pe locul doi, cu 83,9 ani, urmată de Spania cu 83,3 ani și Finlanda, cu 83,2 ani.
În România speranța de viață la naștere era de 72,8 ani, la fel ca în Serbia. Așadar, românii au o speranță de viață cu zece ani mai mică decât locuitorii din unele state vest-europene și cu opt ani mai mică decât media din UE (80,1 ani).
Doar bulgarii au o speranță de viață mai mică decât românii – 71,4 ani.
Macedonia de Nord are o medie superioară (73,2 ani). În Ungaria speranța de viață este 74,3 ani.
Cu cât trăiesc femeile mai mult decât bărbații
Femeile au o speranță de viață mai mare în toate regiunile cu rezultate disponibile. În general, femeile din Europa au o speranță de viață cu 5,7 ani mai mare decât bărbații.
Creșterea nivelului de trai, îmbunătățirea stilului de viață și a educației, precum și accesul la servicii medicale de calitate, se numără printre factorii care au ridicat speranța de viață, în timp ce în zonele cu o medie mai mică aceste condiții sunt mai puțin întâlnite.
Speranța de viață în Europa a crescut într-un ritm relativ constant până în 2019, până la o valoare medie de 81,3 ani. În anii următori, însă, aceasta a înregistrat scăderi record, în mare parte cauzate de pandemia de Covid-19. În 2020 s-a ajuns la 80,4 ani, iar în 2021, anul cu cele mai recente date, a coborât la 80,1 ani.
Experții estimează că speranța de viață va crește din nou, pe fondul reducerii ratei mortalității infantile și a accesului la factori care îmbunătățesc condițiile de viață.
Țările europene cu cea mai mare speranță de viață în 2021
Longevitatea populației pune presiune pe guverne
Speranța de viață la naștere reprezintă numărul mediu de ani pe care i-ar putea trăi un nou-născut, calculat pe baza mai multor factori, precum timpul, regiunea, condițiile preexistente, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.
Indicatorul ia, totodată, în calcul și ratele de deces în funcție de sex și de vârstă la momentul nașterii, dintr-un anumit an și dintr-o țară, teritoriu sau zonă geografică.
Considerat un instrument esențial pentru urmărirea situației unei societăți, speranța de viață este un vector esențial și pentru dezvoltarea politicilor guvernelor.
Franța, de exemplu, se confruntă cu provocarea unei populații longevive și cu presiunea care rezultă asupra sistemului de securitate socială și a sistemului de sănătate. Pentru a rezolva problema, guvernul de la Paris a adoptat anul trecut o serie de reforme menite să crească vârsta de pensionare și să-i încurajeze pe oameni să rămână mai mult timp pe piața muncii. Modificările au stârnit ample mișcări de protest în întreaga țară.
Franța nu este singurul stat european care resimte presiunea îmbătrânirii populației, în condițiile în care francezii nici nu au cea mai mare speranță de viață de pe continent, clasându-se abia pe locul 11. Pe tot continentul, speranța de viață a înregistrat o traiectorie ascendentă în ultimele decenii.