Inteligența artificială stârnește foarte mult entuziasm: operațiuni dificil de făcut altădată sunt acum la un clic distanță, iar dezvoltarea în domeniu este pe zi ce trece mai fascinantă. Totuși, există și multe îngrijorări, și e firesc să fie așa, deoarece unele activități creative sunt înlocuite din ce în ce mai mult de tehnologiile digitale. Cât e adevăr și cât e exagerare în pericolul reprezentat de inteligența artificială, am aflat de la Adrian Posteucă, expert în tehnologii creative, într-un interviu pentru IPN.
Doamnelor și domnilor, bună ziua! Festivalul Industriilor Creative a adus la Chișinău profesioniști care explorează felul în care tehnologia, arta și inovația schimbă lumea în care trăim. Printre invitații speciali ai acestui festival se numără și Adrian Posteucă, specialist în noile tehnologii digitale, care a vorbit despre impactul inteligenței artificiale și al noilor tehnologii asupra creativității. Continuăm discuția care a avut loc la festival și în studioul IPN. Domnule Posteucă, bine ați venit și vă mulțumesc că ați acceptat invitația noastră.
Mulțumesc de invitație în primul rând, e pentru prima oară când sunt la Chișinău, așa că îmi place foarte mult atmosfera și partea aceasta creativă.
Haideți să vedem ce s-a întâmplat la Festivalul Industriilor Creative. Veniți chiar de acolo, ați fost prezent într-un panel de discuții și ați avut și o prezentare. Aș vrea să vă întreb care este preocuparea sau întrebarea care a revenit cel mai des printre participanții?
Una dintre întrebări și cred că cuvântul este pe buzele tuturor. Cred că nu există conferință mondială care să n-aibă cuvântul AI în discuție. Cu siguranță AI-ul și impactul AI-ului asupra industriilor creative până la urmă, că vorbim de media, că vorbim de artă, că vorbim de cultură, până la urmă, este foarte mare și atunci discuțiile sunt: ne va lua AI-ul joburile, ce se întâmplă cu creativitatea, ce se întâmplă cu media, ce se întâmplă cu noile formate și unde-și găsește omul locul în această lume din ce în ce mai tehnologizată.
E normal să fie așa și să fie aceste îngrijorări legate de viitor. Aș vrea să vă întreb dacă există o schimbare în lumea în care trăim și pe care oamenii încă nu reușesc să o observe.
Este o schimbare și lumea se află continuu în schimbare. Este o schimbare pentru că această nouă tehnologie, acest nou tool numit inteligența artificială este complet diferit de toate uneltele pe care le-am avut până acum. Și explicație mai simplă și mai pe înțelesul telespectatorilor este legată de faptul că majoritatea tehnologiilor pe care noi le-am avut până acum au fost și sunt deterministice.
Adică în momentul în care apeși pe un buton la mașină, știi că motorul va porni. Știi că ai apăsat pe litera T la mașina de scris, cu siguranță pe hârtie îți apare litera T. La fel și pe telefonul mobil. Deci este deterministic. Ai apăsat T, se întâmplă T. Nu te interesează ce se întâmplă în spate. O tehnologie pe care o înțelegi mai mult sau mai puțin. Pe de altă parte, inteligența artificială vine cu o altă abordare, o abordare probabilistică asupra unor tehnologii care până acum erau deterministice. Lumea noastră este deterministică.
Deschizi ușa, ușa se duce în stânga sau în dreapta, dar știi ce acțiune vei face. Pe când, în momentul în care te duci într-o explorare, în pădure, nu te aștepta nimic. Așa se întâmplă, adică doar te îmbraci cu skills-urile necesare de a supraviețui în pădure.
Inteligența artificială vine cu această nouă abordare asupra vieții noastre, o abordare probabilistică. De foarte multe ori, gândirea noastră antrenată pe determinism se transformă deja. Credem că ce este acolo este determinat de o inteligență. Este mai degrabă o probabilistică. Cu siguranță, și noi trăim într-o lume probabilistică în care am învățat pe parcursul milioanelor de ani de evoluție că dacă ne îndreptăm către un leu și leul vine către noi, probabilistic este să fim atacați. Dar este o schimbare de paradigmă la nivelul interacțiunilor umane.
Am vorbit despre toate aceste îngrijorări legate de inteligență artificială. Aș vrea să vă întreb dacă există totuși și entuziasm?
Entuziasm există, pentru că această dezvoltare creează noi direcții. Vorbeam chiar cu unul dintre invitați, dintre paneliști, despre faptul că în momentul de față, fiecare dintre noi poate să fie un creator. Poate să fie un creator de artă, poate să fie un creator de frumos, poate să fie până la urmă un artist. Dacă în trecut ca să devii pictor aveai nevoie de anumite skills-uri și anumite unelte specifice și o anumită educație specifică, nu neapărat vizuală, dar a mâinii și a orelor de antrenament, astăzi poți să te aștepți la o imagine frumoasă doar din câteva cuvinte.
Am zis că poți să te aștepți, nu înseamnă că orice ai scrie inteligenței artificiale, îți va da o imagine frumoasă. Este probabilistic să îți dea o imagine frumoasă pentru tine. Probabilistic. Dar între a fi creator de imagini și artist este o mare diferență.
Tocmai pentru răspunsul acesta al dumneavoastră, am o altă întrebare. Pentru că mulți se tem că inteligența artificială ar putea produce mult mai rapid și mult mai ieftin decât oamenii. Întrebarea legată de această afirmație este: unde rămâne avantajul factorului uman în creație?
Oamenii vor cumpăra de la oameni. Oamenii cumpără povești, nu cumpără tehnologie. Și este unul dintre lucrurile pe care le-am spus și la festival. Oamenii cumpără povești. Faptul că jurnalismul, poveștile, au supraviețuit sutelor de ani, de la poveștile scrise la radio, la televiziune, acum la internet, ne aduce în fața faptului că poveștile au supraviețuit întotdeauna. Doar modalitatea prin care sunt spuse se schimbă. Și atunci oamenii vor cumpăra de la oameni. Da, vor exista, hai să zic așa, produse fast, rapide, de care ai nevoie: să pui cinci tablouri pe holul unui perete dintr-un hotel. Le vei face cu inteligența artificială.
Numai că, în spatele acestei rapidități vor exista întotdeauna artiști care vor fi mai bine cotați tocmai pentru că munca lor este o muncă manuală. Cum vor exista filme care vor fi făcute cu inteligența artificială, la care te vei uita, dar vei ști că e inteligența artificială, în același timp, și munca umană, când vei vedea o piesă de teatru, când vei vedea un film jucat de oameni, va fi mult mai valoros. Cred că doar trebuie să ne schimbăm un pic privirea asupra a ce înseamnă valoare umană. Că valoare umană nu înseamnă până la urmă să ștampilezi o mie de plicuri, nu? Nu în asta înseamnă munca valoroasă a unui, să zicem, angajat.
Pentru că prin natura specializării dumneavoastră priviți spre viitor, aș vrea să privim spre viitor în câțiva ani și să vă întreb dacă cea mai mare provocare va fi de natură tehnologică sau de mentalitate și de adaptare la progres?
Cred că de mentalitate și de adaptare. În primul rând, cred că încă avem o educație, sau încercăm să educăm copiii într-un mod precar și cred că educația de astăzi se bazează foarte mult pe reținerea de date și de fapte și de lucruri. Mai puțin pe o logică, pe o cauzalitate, pe lucruri care să te facă să fii curios, să te facă să înțelegi anumite fenomene, să te facă să mergi mai departe. Tehnologia îți dă la un clic distanță informațiile. Nu mai ai nevoie să le mai ții minte, ci vei avea nevoie să le pui într-un context al tău.
Cu siguranță, acum sunt job-uri în care teoretic ar fi trebuit să compari lucruri pe care le-ai studiat în facultate cu lucruri reale. Acum, inteligența artificială face asta pentru tine. Ce trebuie tu să faci este să vii cu această multidisciplinaritate pe care orice om o are, pentru că nu ar trebui să știi doar dintr-un singur domeniu, ci ar trebui să știi cât mai mult ca să poți să faci corelație.
Și pentru că la festival v-ați întâlnit mai mult ca sigur cu specialiști din toate domeniile, și din media, și din marketing, din film, din arte vizuale, vreau să vă întreb care este punctul comun al preocupărilor lor? Unde se întâlnesc aceste preocupări în toate aceste domenii?
Cred că orice festival de industrii creative trebuie să aibă în centru omul. Adică ce ne face pe noi să fim oameni, ce este frumosul, indiferent că partea creativă vine cu tehnologie, vine cu craft manual uman, fie că sunt abordări diferite asupra modului în care omul este perceput. Cred că omul, în orice industrie creativă, ar trebui să stea în centru și trebuie să stea în centru.
Ce tehnologii folosim, că folosim imprimare pe frunze, cum era o doamnă cu frunze, cum era o doamnă în curtea Artcor, sau că folosim, nu știu, digital, tot omul și modalitatea prin care facem acest public, acest om să se simtă mai bine, este până la urmă ceea ce încercăm cu toții să ne simțim mai bine, să muncim mai puțin, să avem mai mult timp pentru noi și pentru a explora lumea.
Ce sfaturi aveți pentru un tânăr care își dorește o carieră în domeniul unei industrii creative, astfel încât să nu fie depășit de schimbările care au loc la fiecare oră, practic?
Cred că cel mai bun sfat e să fie curios. Să fie curios, să învețe din cât mai multe domenii, să fie multidisciplinar, pentru că în momentul în care devii axat pe ceva, vei avea neșansa ca să fii blocat în niște bariere. În general, cu cât ești mai multidisciplinar, cu cât înțelegi din cât mai multe domenii creative, de la cinematografie, la cultură vizuală, la muzică, vei avea un avantaj competitiv în prompting, în partea aceasta de interacțiune cu inteligența artificială. Pentru că inteligența artificială, îmi place să spun, este la fel de inteligentă precum cel care o promptează. Nu există un avantaj al inteligenței artificiale decât cel dat de prompter, de cel care creează promptul.
Și pentru că suntem la IPN și suntem o agenție de știri, ați menționat anterior, dar aș vrea să intrăm puțin în detalii, cum vedeți viitorul jurnalismului în era inteligenței artificiale?
Cred că trebuie – am un background de jurnalist – și îmi dau seama că vor exista două tipuri, sau cred că și acum există două tipuri de jurnalism. Un jurnalism utilitar. care va fi din ce în ce mai mult impactat de inteligența artificială, și anume: date legate de vreme, date financiare, scorul la meciuri și tot felul de lucruri care pot fi transformate, adică sunt utilitare. Iar jurnalismul, cel de investigație, cel făcut de oameni pentru oameni, făcut din captarea informației vizuale trecută prin filtrul jurnalistului și dusă mai departe, va exista în continuare, doar că va fi augmentată, va fi crescută de impactul pe care îl va avea inteligența artificială, de la subtitrări automate, de la căutare în date complexe, de la vizualizare de date, pentru că e ușor să povestești 25% din 3 milioane pe care nu poți să îl vizualizezi, dar dacă vezi vizualizat aceste numere, aceste date, dacă le vezi vizualizate în 3D, în 2D, dar le vezi pe ecran sau le vezi cumva în fața ochilor, poți să îți dai seama de un impact al unor cifre economice.
Și atunci, cred că tehnologia, fie că este ea – astăzi toată lumea vorbește de inteligență artificială – dar în timp s-a vorbit despre augmented reality, despre metaverse, toate sunt tehnologii care vor impacta viitorul chiar și al jurnalismului.
Domnule Adrian Posteucă, vă mulțumesc foarte mult pentru acest interviu. Sunt teme care ne privesc pe toți, indiferent dacă lucrăm sau nu în domeniul unei industrie creative, iar viitorul despre care vorbim se întâmplă deja, chiar acum.
The post Adrian Posteucă: Între a fi creator de imagini și artist este o mare diferență appeared first on ipn.md.
MAI MULT IPN