Profesorii sunt una dintre categoriile aflate în centrul noii legi a salarizării unitare, proiect care ar urma să se aplice integral de la 1 ianuarie 2027. Guvernul promite salarii de bază mai mari, mai ales pentru debutanți, dar adoptarea legii se anunță dificilă: proiectul este jalon în PNRR, are termen strâns, a primit sute de observații, iar sindicatele reclamă eliminarea unor drepturi și diferențe prea mici între profesorii aflați la început de carieră și cei cu vechime.
Noua lege a salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice schimbă modul în care vor fi calculate veniturile bugetarilor. În locul actualelor grile și excepții acumulate în timp, proiectul introduce o formulă unitară: salariul de bază se calculează prin înmulțirea coeficientului aferent funcției cu valoarea de referință.
Pentru anul 2027, valoarea de referință prevăzută în proiect este de 4.100 de lei, iar legea ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. În noua arhitectură, coeficienții sunt cuprinși între 1 și 8, față de sistemul actual, în care diferențele dintre funcții și domenii au fost modificate de-a lungul anilor prin majorări, excepții și acte normative succesive.
Profesorii debutanți, printre câștigătorii noii grile
Pentru educație, una dintre cele mai importante schimbări vizează profesorii aflați la început de carieră. Un profesor debutant cu studii superioare de lungă durată ar urma să aibă un coeficient de 1,84, ceea ce înseamnă un salariu de bază brut de 7.544 de lei, calculat la valoarea de referință de 4.100 de lei.
Potrivit simulărilor prezentate de Ministerul Muncii, salariul de bază al unui profesor debutant ar urma să crească de la 6.446 de lei în 2026 la 7.544 de lei brut în 2027. Majorarea ar fi de aproximativ 17%, iar autoritățile susțin că această creștere este menită să facă intrarea în sistemul de educație mai atractivă pentru tinerii absolvenți.
Această orientare spre debutanți vine după ani în care sindicatele au reclamat că salariile mici de la început de carieră descurajează absolvenții performanți să aleagă învățământul. Criza de personal din unele școli, lipsa profesorilor calificați în anumite discipline și diferențele dintre mediul urban și cel rural sunt probleme pe care Guvernul spune că noua grilă încearcă să le atenueze.
Profesorii cu vechime câștigă mai ales la salariul de bază
Creșteri sunt prevăzute și pentru profesorii cu experiență, însă efectul este mai redus dacă se ia în calcul venitul brut total, nu doar salariul de bază.
Un profesor din învățământul preuniversitar cu studii superioare, grad didactic I și peste 25 de ani vechime ar urma să ajungă la un salariu de bază brut de 9.635 de lei, corespunzător coeficientului 2,35. În cazul acestei categorii, salariul de bază median ar crește de la 8.217 lei în 2026 la 9.635 lei în 2027.
Diferența devine însă mult mai mică atunci când sunt incluse și celelalte componente salariale. Venitul brut lunar total pentru această categorie ar urma să crească de la 12.021 lei la 12.166 lei, adică o majorare de aproximativ 1%.
Sindicatele acuză „aplatizarea” grilei
Tocmai această diferență relativ redusă între debutanți și profesorii cu vechime a provocat nemulțumirea sindicatelor. Reprezentanții cadrelor didactice spun că noua grilă riscă să „aplatizeze” salarizarea, în sensul că diferențele dintre cei aflați la început de carieră și cei cu zeci de ani de experiență devin prea mici.
Sindicatele susțin că un profesor cu grad didactic I, vechime mare, responsabilități suplimentare și rezultate profesionale ar trebui să fie remunerat semnificativ mai bine decât un debutant. În caz contrar, spun acestea, sistemul nu mai recompensează suficient experiența, formarea continuă și performanța profesională.
Ce salarii ar urma să aibă profesorii din preuniversitar
În învățământul preuniversitar, coeficienții pentru profesorii cu studii superioare de lungă durată pornesc de la 1,84 pentru debutanți și ajung la 2,35 pentru profesorii cu grad didactic I și peste 25 de ani vechime.
- Funcție / categorie Coeficient Salariu brut de bază estimat
- Profesor debutant, studii superioare lungă durată 1,84 7.544 lei
- Profesor definitiv, vechime peste 25 ani 2,05 8.405 lei
- Profesor grad didactic II, vechime peste 25 ani 2,18 8.938 lei
- Profesor grad didactic I, vechime peste 25 ani 2,35 9.635 lei
Sumele sunt brute și reprezintă salarii de bază. Ele nu includ toate eventualele sporuri, indemnizații sau alte drepturi care pot fi acordate în funcție de condițiile de muncă, vechime, gradație și specificul activității.
În universități, diferențele salariale sunt mai mari
În învățământul universitar, grila prevede diferențe mai mari între funcțiile de început și cele superioare. Un asistent universitar debutant ar urma să pornească de la același nivel ca profesorul debutant din preuniversitar, adică un coeficient de 1,84 și un salariu brut de bază de 7.544 de lei.
La polul opus, un profesor universitar cu peste 25 de ani vechime ar urma să ajungă la coeficientul 4,00, ceea ce înseamnă un salariu de bază brut de 16.400 de lei. Conferențiarii universitari și lectorii sunt încadrați între aceste niveluri, în funcție de funcție și vechime.
Această diferență arată că, în universitar, proiectul păstrează o distanță mai mare între treptele carierei academice decât în preuniversitar, unde sindicatele reclamă comprimarea grilei.
Sporurile și premiile de performanță, un nou motiv de conflict
Proiectul păstrează unele sporuri specifice, precum cele pentru localități izolate, învățământ special sau predare simultană, dar schimbă logica acordării unor beneficii legate de performanță.
Una dintre modificările contestate vizează transformarea actualei gradații de merit într-un sistem de premii de performanță. În prezent, gradația de merit este un drept salarial important pentru profesorii care obțin rezultate profesionale și reprezintă 25% din salariul de bază, acordat pentru o perioadă de cinci ani.
În noua formulă discutată, premiile de performanță ar putea fi acordate pentru cel mult 30% dintre posturile ocupate dintr-o instituție, iar valoarea individuală ar urma să fie între 10% și 20% din salariul de bază. Sindicatele susțin că această schimbare ar reduce predictibilitatea veniturilor și ar transforma un drept profesional stabil într-un mecanism temporar, mai ușor de modificat sau de restrâns.
Guvernul promite că salariile aflate în plată nu vor scădea
Pentru a limita nemulțumirile, proiectul introduce o „diferență salarială tranzitorie”. Aceasta ar urma să fie acordată în situația în care salariul calculat după noua lege este mai mic decât cel aflat în plată în decembrie 2026.
Cu alte cuvinte, angajații deja încadrați ar urma să își păstreze venitul prin această compensare, pentru aceeași funcție și aceleași condiții de muncă. Mecanismul ar urma să se aplice până cel târziu la 31 decembrie 2031.
Totuși, sindicatele atrag atenția că protejarea salariilor aflate în plată nu rezolvă problema de fond a grilei. Ele cer ca legea să stabilească diferențe clare și echitabile între treptele profesionale, nu doar să compenseze temporar pierderile posibile.
Adoptarea legii este complicată de presiunea PNRR
Noua lege a salarizării este unul dintre jaloanele asumate de România prin PNRR. Termenul-limită invocat de autorități este 31 august 2026. Dacă legea nu este adoptată și promulgată până atunci, România riscă să piardă aproximativ 770 de milioane de euro din fonduri europene.
Această presiune pune Guvernul într-o situație dificilă. Pe de o parte, trebuie să adopte rapid o reformă amplă, care afectează toți bugetarii. Pe de altă parte, proiectul a atras deja sute de observații din partea sindicatelor, instituțiilor și categoriilor profesionale nemulțumite.
În plus, legea trebuie să se încadreze într-un plafon bugetar strict. Guvernul a stabilit că impactul reformei nu trebuie să depășească 8 miliarde de lei în 2027. Asta înseamnă că nu toate revendicările salariale pot fi acceptate fără ca nota de plată să depășească bugetul disponibil.
Varianta actuală are o valoare de referință mai mică decât simulările anterioare
Un alt motiv de nemulțumire este diferența dintre variantele discutate anterior și forma actuală a proiectului. În spațiul public au circulat simulări construite pe o valoare de referință de 4.325 de lei, în timp ce proiectul actual folosește pentru 2027 valoarea de 4.100 de lei.
Această diferență are efect direct asupra salariilor finale, pentru că toate veniturile de bază sunt calculate prin înmulțirea coeficientului cu valoarea de referință. O valoare de referință mai mică înseamnă automat salarii mai mici decât cele vehiculate în scenariile anterioare.
Autoritățile au explicat că varianta cu valoare de referință mai mare ar fi avut un impact bugetar mai ridicat, de aproximativ 12 miliarde de lei, peste plafonul de 8 miliarde de lei asumat pentru 2027.
The post Salariile profesorilor din 2027. Debutanții ies în avantaj, dascălii cu vechime sunt nemulțumiți first appeared on Nexta.ro.
MAI MULT NEXTA.RO