„Am discutat despre securitatea și stabilitatea regională. Despre securitatea la Marea Neagră dar și despre dezvoltările recente din Orientul Mijlociu. Legăturile noastre militare cu Bulgaria se adâncesc în cadrul NATO și în capacitate bilaterală. Când se întâmplă lucrurile regionale, se întâmplă lucruri concrete.
Cu Bulgaria, România, forța de deminare pentru Marea Neagră a fost stabilită și a început o misiune importantă. Acum, încercăm să facem mai multe lucruri. Securitatea Mării Negre poate fi obținută doar dacă războiul din Nord se sfârșește în pace și bineînțeles trebuie să fie obținut între Ucraina și Rusia”, a declarat astăzi șeful diplomației Turciei.
În paralel, presa turcă acordă spații largi relatărilor despre securitatea Mării Negre, care ar depinde de parteneriatul tehnologic dintre Turcia și România. „România și Turcia ar trebui să lanseze o alianță de securitate multidisciplinară la summitul NATO de la Ankara„, arată presa de la Ankara.
„Summitul NATO de la Ankara din iulie are potențialul de a insufla o nouă viață parteneriatului strategic turco-român într-un moment în care regiunea Mării Negre este marcată de rivalitate strategică și turbulențe geopolitice, având în vedere războaiele din Ucraina și Iran, precum și retragerea trupelor americane de la baza aeriană Mihail Kogălniceanu din Constanța.
Dincolo de dimensiunile importante de securitate și economice, președintele Recep Tayyip Erdoğan și președintele român Nicușor Dan ar trebui să profite de oportunitatea summitului și să organizeze o întâlnire bilaterală care să abordeze și dimensiunea tehnologică a parteneriatului strategic, relevantă atât din perspectivă militară, cât și din perspectiva economiei viitorului.
Impulsul relațiilor bilaterale România – Turcia
Cele două țări își transformaseră anterior relațiile într-un parteneriat strategic în 2011, dar de la invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, Turcia și România și-au intensificat semnificativ relațiile bilaterale, recunoscând că securitatea regiunii Mării Negre depinde de o coordonare mai strânsă între cele două state riverane NATO, cele mai mari.
Adâncirea acestui parteneriat s-a manifestat pe mai multe fronturi, prin eforturi comune cu Bulgaria pentru deminarea Mării Negre, prin consolidarea cooperării industriale în domeniul apărării, în special prin achiziția istorică de către România, în decembrie 2025, a corvetei ușoare din clasa Hisar TCG Akhisar, pentru 223 de milioane de euro (257,65 milioane de dolari), prima navă de război construită în Turcia exportată vreodată către un stat membru NATO și UE, și prin creșterea comerțului bilateral, care a plasat Turcia printre principalii parteneri comerciali ai României. Legăturile interpersonale au fost, de asemenea, consolidate, cetățenii români putând acum călători în Turcia doar cu cărțile lor de identitate naționale din iunie 2024, un pas binevenit care reflectă încălzirea mai amplă a relațiilor.
Totuși, în ciuda acestui impuls pozitiv, dimensiunea tehnologică a parteneriatului rămâne în mod izbitor de subdezvoltată. Cooperarea în domenii precum inteligența artificială (IA), securitatea cibernetică, tehnologia dronelor, cooperarea spațială și inovarea în domeniul dublei utilizări nu a fost încă la nivelul ambiției demonstrate în sferele securității și economiei. Această diferență este din ce în ce mai greu de justificat într-un moment în care tehnologia devine inseparabilă de securitatea națională.
Concentrarea pe apărarea la Marea Neagră
Pentru a înțelege ce poate deveni parteneriatul, Ankara și Bucureștiul trebuie să vadă reciproc progresele și ambițiile doctrinare.
Ankara, înconjurată de instabilitate, a modelat proactiv multiple ordini regionale, de la Marea Neagră până la Levant. Un parteneriat mai integrat cu România la Marea Neagră ar putea permite Turciei să obțină o mai mare flexibilitate strategică în Mediterana și Levant. În această ecuație, Bucureștiul este departe de a fi un partener periferic. În calitate de membru al UE și NATO, România joacă un rol din ce în ce mai important în diplomația proactivă și inițiativele strategice ale Ankarei. Prin urmare, Turcia și România ar trebui să privească dincolo de domeniul maritim și să exploreze oportunități de extindere a cooperării lor în domenii tehnologice.
Un alt domeniu critic pentru cooperare este protejarea cablurilor submarine. Vulnerabilitatea cablurilor submarine a fost scoasă la iveală de seria de incidente din Marea Baltică începând cu 2022, de la exploziile conductei Nord Stream până la ruperea cablului electric Estlink-2 de către petrolierul Eagle S, legat de Rusia, în decembrie 2024.
Acum, aceste riscuri migrează spre sud, deoarece oficialii NATO au avertizat public că Rusia a cartografiat infrastructura submarină critică din Marea Neagră. În acest context, cablul submarin de energie și date România-Georgia, lung de 1.100 de kilometri (685 de mile), o piatră de temelie a strategiei Global Gateway a UE pentru reducerea dependenței de energia rusească, va fi amplasat la o distanță mică de mijloacele navale rusești odată ce va fi operațional. Atât Turcia, cât și România ar trebui să ofere sprijin politic la nivel înalt pentru un efort coordonat de protejare a cablurilor submarine.
Adâncirea legăturilor tehnologice
Securitatea cibernetică reprezintă o altă frontieră promițătoare pentru ridicarea parteneriatului strategic turco-român dincolo de domeniile sale tradiționale. România nutrește de mult timp ambiții de a se poziționa ca un centru cibernetic regional, găzduind Centrul de Competențe în Securitate Cibernetică al UE din București și un ecosistem în creștere de firme și talente cibernetice. Turcia, pe de altă parte, aduce capabilități cibernetice ofensive și defensive substanțiale, dezvoltate de-a lungul anilor de operare într-un mediu digital contestat.
Cele două țări ar trebui să treacă de la cooperarea declarativă la inițiative comune concrete, cum ar fi schimbul sistematic de informații privind amenințările cibernetice, în special privind actorii statali și nestatali care vizează infrastructura Mării Negre și exerciții comune regulate care să testeze rezistența sistemelor critice ale ambelor națiuni.
Privind mai departe, Ankara și Bucureștiul ar putea explora, de asemenea, modul în care instrumentele emergente de inteligență artificială pot fi valorificate pentru a detecta și corecta automat vulnerabilitățile cibernetice la viteza mașinilor, un domeniu în care ambele națiuni au oportunitatea de a modela standarde, în loc să consume doar tehnologie dezvoltată în altă parte. O astfel de cooperare nu numai că ar consolida perimetrul cibernetic al Mării Negre, dar ar semnala și faptul că România și Turcia intenționează să fie producători, nu doar consumatori, ai arhitecturii de securitate de care va avea nevoie regiunea lor.
Securitate din spațiu
Spațiul este un alt domeniu important pentru îmbunătățirea cooperării turco-române. Turcia a investit masiv în domeniul spațial în ultimul deceniu pentru a deveni o putere spațială nu doar la nivel regional, ci și la nivel global. Odată cu înființarea Agenției Spațiale Turce în 2018 și cu înființarea Programului Spațial pe 10 ani, Turcia își reflectă ambițiile strategice. Țara a lansat cu succes sateliții RASAT și Göktürk-2 în 2011 și 2012, și IMECE, un satelit de observare a Pământului cu o rezoluție submetru produsă local, în 2023. România a lansat satelitul EMISAR în martie 2026, creând o cale de cooperare și parteneriate pentru viitoarele lansări de sateliți.
În plus, găzduirea de către Turcia a celui de-al 77-lea Summit NATO în iulie și a celui de-al 77-lea Congres Internațional de Astronautică în octombrie evidențiază rolul central al Turciei în apărarea colectivă și creșterea puterii spațiale.
Turcia și România ar trebui să urmărească înființarea unui grup de lucru bilateral privind conștientizarea situației spațiale, informațiile, supravegherea și recunoașterea (ISR) bazate pe satelit și capacitățile de observare a Pământului, care ar consolida conștientizarea domeniului maritim al Mării Negre. Aceasta ar lega agențiile spațiale din Turcia și România, precum și ar consolida legăturile dintre sectoarele aerospațiale ale ambelor țări și interoperabilitatea. Cei doi aliați cooperează deja în cadrul infrastructurii NATO, iar cooperarea bilaterală nu numai că ar aduce valoare militară, ci ar fi și realizabilă din punct de vedere politic. Întrucât România urmărește să își reducă angajamentul față de anumite programe ale Agenției Spațiale Europene (ESA) și să își reorienteze investițiile legate de spațiu, un parteneriat bilateral cu Turcia ar putea oferi o cale pentru dezvoltarea unor capabilități relevante la nivel regional.
Flancul NATO la Marea Neagră
România și Turcia au demonstrat deja că nu numai că se adaptează la dinamica regională în schimbare, dar și influențează rezultatele. Cele două țări au deja legături puternice, dar cooperarea în noi domenii rămâne un pas important.
Summitul NATO de la Ankara oferă o oportunitate oportună pentru a instituționaliza o cooperare suplimentară, care va aduce beneficii ambițiilor Turciei și României, atât separat, cât și împreună. Investind astăzi în parteneriatul lor tehnologic, Ankara și Bucureștiul pot contribui la conturarea viitorului securității Mării Negre.
The post Cel mai important om al lui Erdogan, preocupat de securitatea Mării Negre. Presa din Turcia face apel la Nicușor Dan înainte de Summitul NATO de la Ankara first appeared on Nexta.ro.
MAI MULT NEXTA.RO