Republica Moldova își poate începe negocierile cu Uniunea Europeană și este felicitată pentru asta și pentru toate progresele, însă nu i se oferă încă o dată, fie și aproximativă, a aderării, sau un calendar al etapelor de parcurs. Este concluzia, în forma sa actuală, a proiectului de declarație finală pe care o vor semna cei 27 de lideri ai țărilor din UE la summitul care va avea loc săptămâna viitoare, pe 18-19 iunie, la Bruxelles.
Teleradio Moldova a putut consulta în avanpremieră proiectul de declarație finală, cu concluziile summitului, care conțin doar un scurt paragraf despre R. Moldova:
„Consiliul European salută organizarea Conferinței Interguvernamentale privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și deschiderea pachetului valorilor fundamentale pe 15 iunie 2026 și așteaptă deschiderea celorlalte clustere cât mai curând posibil, în conformitate cu o abordare bazată pe merit. Consiliul European așteaptă, de asemenea, cu interes organizarea Summitului UE-Republica Moldova pe 22 iunie 2026”.
Concluziile viitorului summit UE de la Bruxelles: multă încurajare, puține angajamente concrete pentru Ucraina și R. Moldova
Proiectul de concluzii al summitului european din 18-19 iunie, obținut de noi înaintea reuniunii liderilor celor 27, confirmă așadar ceea ce mulți diplomați bănuiau deja: Uniunea Europeană continuă să susțină politic Ucraina și Republica Moldova, însă evită cu grijă orice nouă promisiune concretă privind aderarea lor.
La prima vedere, documentul pare generos. În forma actuală a concluziilor summitului pe care le-am putut consulta, R. Moldova este felicitată pentru începerea negocierilor cu UE pe 15 iunie, altfel zis lunea viitoare. Liderii – sau diplomații care au redactat deja concluziile – consideră așadar că lucrul este stabilit definitiv, chiar dacă în stadiul actual este imposibil de zis cât vor dura negocierile.
Cazul Ucrainei se arată mult mai complicat, iar dacă Republica Moldova are dreptul la un paragraf, Ucrainei îi sunt dedicate 5 pagini… din 20, altfel zis un sfert din totalul textului, care printre altele se mai ocupă și de țările din Balcani, de Orientul Apropiat și de toate celelalte probleme ale actualității politice și economice care afectează Europa!… La o lectură atentă însă, concluziile sunt remarcabil de prudente. Bruxelles-ul oferă încurajări, felicitări și perspective, dar nu deschide nicio ușă nouă.
În cazul Ucrainei, cea mai importantă formulare este una care privește trecutul, nu viitorul. Liderii UE „salută” deschiderea primului cluster de negocieri, cel al „Fundamentelor”, prevăzută pentru 15 iunie, simultan cu R. Moldova, și declară că așteaptă deschiderea celorlalte clustere „cât mai curând posibil”, dar exclusiv „în conformitate cu abordarea bazată pe merit”.
Această expresie – „merit-based approach” – apare în mod repetat în document și reprezintă, de fapt, cheia politică a textului. Ea poate să însemne că nu există niciun calendar, niciun termen-limită și nicio garanție concretă. Aderarea va depinde de reforme, de consensul statelor membre actuale (cei 27) și de evoluțiile geopolitice.
Mai surprinzător este cazul Republicii Moldova. După săptămâni de speculații privind posibilitatea unei accelerări a parcursului său european și după apariția documentului franco-german care propunea integrarea graduală a statelor candidate, concluziile summitului nu oferă aproape nimic nou.
Capitolul dedicat Moldovei ocupă un singur paragraf. Liderii salută deschiderea primului cluster de negocieri și declară că așteaptă deschiderea celorlalte, din nou „în conformitate cu abordarea bazată pe merit”. În plus, își exprimă interesul pentru summitul UE–Republica Moldova din 22 iunie. Atât.
Nu există nicio referire la integrarea graduală. Nu există nicio mențiune privind accesul anticipat la piața unică. Nu apare nicio formulă privind participarea Moldovei la anumite politici europene înainte de aderare. Și, poate cel mai important, nu apare absolut nimic care să sugereze o eventuală decuplare a Moldovei de Ucraina în procesul de extindere.
Această absență este cu atât mai semnificativă cu cât documentul franco-german prezentat recent a alimentat așteptări că liderii UE ar putea începe să pregătească o nouă etapă a extinderii, în care anumite țări candidate să beneficieze de avantaje concrete înainte de aderarea deplină. Nimic din toate acestea nu se regăsește însă în proiectul de concluzii. Dar, desigur, în săptămâna care a rămas până atunci – textul ar putea, teoretic, să fie oarecum îndulcit.
Situația candidaților din Balcani
În schimb, singura referire indirectă la noua filozofie a extinderii apare în capitolul consacrat Balcanilor de Vest. Acolo, Consiliul European reafirmă angajamentul față de „integrarea graduală” a regiunii în timpul procesului de aderare, într-o manieră „bazată pe merit și reversibilă”.
Faptul că aceeași formulare nu apare și în capitolul dedicat Moldovei este greu de trecut cu vederea. În realitate, documentul sugerează că prioritățile summitului sunt în altă parte. Cele mai ample secțiuni sunt consacrate războiului din Ucraina, situației din Orientul Mijlociu, noului buget multianual al UE, competitivității economice și, mai ales, apărării europene. Extinderea apare ca un subiect secundar, aproape administrativ.
Mesajul politic transmis de liderii europeni este unul de continuitate: Ucraina și Moldova rămân pe drumul european, sprijinul politic continuă, iar negocierile merg înainte. Dar dincolo de această retorică favorabilă, summitul nu oferă niciun pas decisiv către aderare și niciun semnal că Bruxelles-ul este pregătit să transforme actualul proces într-unul mai rapid.
Pentru Chișinău și Kiev, concluzia este simplă: ușa rămâne deschisă, însă pragul nu este mai aproape decât era înainte. UE continuă să încurajeze. Deocamdată, însă, evită să promită un calendar concret.
MAI MULT RADIO MOLDOVA