În loc să-l pună să cânte imnul României, atunci când i-au acordat cetățenia română, pe Dominic Fritz ar fi trebuit să-l pună să recite câteva legi ale acestei țări. Cele referitoare la conflictul de interese, mai ales.
Căci există un curent generalizat la unii dintre politicenii din România conform căruia legile nu sunt chiar atât de importante.
Am văzut acest lucru la mulți politicieni care s-au dedat corupției, au furat, și-au creat foloase ilegale. Dar cei mai mulți dintre aceștia nu au negat decât că ar fi comis faptele de care erau acuzați, n-au mers cu neobrăzarea până acolo încât să nege legile în sine.
La politicienii ajunși mai recent sub reflectoare apare, însă, un alt sindrom. Acela al contestării legii după încălcare. Bolojan are acest obicei, de a nu se mai încurca în legi, proceduri, regulamente atunci când acestea îl încurcă. Asemeni lui Bolojan fac și au făcut și mulți lupi tineri din USR. Când li se atrage atenția că au încălcat vreo lege, imediat încep să peroreze despre cât de proastă e legea cu pricina. Doar că, atâta vreme cât legea este în vigoare, ea trebuie respectată.
Să luăm cazul domnului Fritz: deocamdată, legile României interzic oamenilor din administrația publică să ia decizii sau să semneze acte în favoarea unor persoane de care depind în vreun fel sau altul. De exemplu nu poți semna acte sau lua decizii administrative în favoarea unui membru al familiei (până la un anumit grad de rudenie), nu poți semna acte sau lua decizii în favoarea unui partener de afaceri sau în favoarea unei persoane care ți-a creat anumite avantaje sau ți-a oferit anumite beneficii. Să semnezi acte care favorizează pe cineva care ți-a împrumutat bani este, evident, o încălcare a legii, un conflict de interese cât se poate de clar.
Se întâmplă, zi de zi, numeroase lucruri grave în țara asta, situații în care legea este încălcată foarte vizibil, și, totuși, făptașii rămân nepedepsiți.
Din cauza acestor fărădelegi nepedepsite, mulți dintre români și-au îndreptat votul înspre USR. Apoi înspre AUR.
Dar, surpriză, unii membri ai USR s-au dovedit a nu fi prea deosebiți de cei din clasa politică. AUR nu are încă primari sau președinți de consilii județene, căci ar fi produs, cu siguranță, și ei, dezamăgiri similare. Pare a fi în firea oamenilor să se lase, mai devreme sau mai târziu, corupți. Puțini sunt cei care rezistă.
Desigur, nu este nimic lăudabil la un politician care încalcă legea și nici scuzabil nu este. Dar este cu atât mai revoltător atunci când politicianul respectiv iese primul în stradă ca să lupte împotriva „corupției” sau face parte din acel partid construit și pe platforma aberantă a lui Ghinea: „eu votez DNA”.
Justiția a decis, definitiv și irevocabil, că Dominic Fritz s-a dedulcit la conflict de interese, emițând un act administrativ în favoarea unui coleg de partid care-i împrumutase niște bani.
Este un conflict de interese clasic, de manual, soluționat de justiție în conformitate cu legislația românească în vigoare.
În mod normal, Dominic Fritz ar trebui să nu mai poată continua mandatul de primar, căci ca primar a săvârșit ilegalitatea constatată și sancționată de justiție. Dar, pe de altă parte, legea lasă loc la atâtea interpretări, iar sistemul de justiție din România este atât de inconsecvent, încât s-ar prea putea ca domnul Fritz să rămână în continuare primar. E aberant, dar nu nemaivăzut.
Dar, orice se va întâmpla de acum înainte legat de cariera domnului Fritz, aceasta s-a cam terminat, cel puțin din punct de vedere moral. Primăria Timișoarei este deja condusă, până când va pleca din fruntea ei Dominic Fritz, de un om care a comis ilegalități în exercitarea funcției de primar. USR este condus, în acest moment, de un om care a comis ilegalități și nu neapărat minore. USR, partidul care a vrut să alunge penalii din funcțiile publice, partidul care și-a construit imaginea pe spinare luptei împotriva politicienilor care comit ilegalități.
Pe măsură ce Dominic Fritz continuă să acuze justiția că l-a condamnat pentru ilegalitățile evidente comise, același Dominic Fritz devine din ce în ce mai mic și mai insignifiant. Asta este problema lui, până la urmă. Dar fiecare zi în care același personaj rămâne în fruntea USR, partidul în sine se duce înspre irelevanță.
Pentru democrație, dispariția oricărui partid este un lucru prost, pentru că alegătorii rămân fără opțiuni. Dar este decizia exclusivă a partidelor dacă vor sau nu să dispară și dacă permit unui singur om să le distrugă. Naționala de fotbal a Portugaliei nu este un partid, dar trece printr-o situație similară, permițând orgoliului unui singur om, Cristiano Ronaldo, să o tragă în jos. Fritz și Bolojan sunt astăzi, pentru partidele lor, ceea ce este Ronaldo pentru echipa Portugaliei. Diferența este că nici Bolojan și nici Fritz nu au avut vreodată talentul și rezultatele fotbalistului portughez. Doar orgoliul și aerele.
The post Patrick André de Hillerin: Auf Wiedersehen, Dominic, ieri erai mare, azi ești mic first appeared on Nexta.ro.
MAI MULT NEXTA.RO