Presa independentă joacă un rol esențial în consolidarea democrației, iar într-un context marcat de dezinformare, presiuni economice și amenințări hibride, sprijinul internațional pentru mass-media devine tot mai important. De cinci ani, International Media Support (IMS) susține dezvoltarea sectorului media din Republica Moldova prin proiecte dedicate siguranței jurnaliștilor, sustenabilității redacțiilor și reformelor din domeniu. Într-un interviu pentru IPN, directoarea regională pentru Europa a IMS, Gulnara Akhundova, a vorbit despre provocările cu care se confruntă presa din Republica Moldova, progresele înregistrate și prioritățile organizației în contextul parcursului european al țării.
Doamnelor și domnilor, bună ziua. Într-o perioadă în care jurnaliștii din întreaga lume se confruntă cu amenințări tot mai mari – de la hărțuire juridică și abuzuri în mediul online până la închisoare și exil – sprijinul internațional pentru presa independentă a devenit mai important ca niciodată. Invitata noastră de astăzi este Gulnara Akhundova, director regional pentru Europa al International Media Support și o susținătoare de lungă durată a libertății presei și a protecției jurnaliștilor aflați în situații de risc. Doamnă Akhundova, vă mulțumim că ați acceptat invitația Agenției de presă IPN.
International Media Support colaborează cu media independentă din țările Parteneriatului Estic de mulți ani. Care sunt principalele proiecte pe care IMS le-a susținut până acum în Republica Moldova și ce impact au avut?
IMS este o organizație globală de dezvoltare a mass-media, cu sediul la Copenhaga, în Danemarca, iar regiunea Parteneriatului Estic, sau, cum ne place nouă să o numim, Europa, face parte din portofoliul nostru global. Activăm, de asemenea, în Orientul Mijlociu și Africa de Nord, în Asia și în Africa. Așadar, suntem o organizație cu adevărat globală. Lucrăm în Republica Moldova din 2021, printr-o abordare exhaustivă, orientată către întregul sector media. Mai simplu spus, nu este vorba doar despre sprijinirea instituțiilor media independente, ci și despre activitatea în domeniul reformei mass-media, al legislației, al siguranței jurnaliștilor, al educației media și al altor domenii. De aceea spunem că avem o abordare exhaustivă. Avem această abordare nu doar în Republica Moldova, ci și în alte țări din Europa, în Ucraina și în alte state. Provocările sunt, într-o anumită măsură, similare în Europa și, practic, în întreaga lume.
De exemplu, dacă vorbim despre inteligența artificială generativă și despre modul în care traficul este redirecționat din cauza dezvoltării acesteia, observăm că acest fenomen afectează direct mass-media și sustenabilitatea financiară, precum și veniturile instituțiilor media. Acesta este doar un exemplu al unei provocări comune pentru întreaga regiune.
Pe baza activității dumneavoastră cu jurnaliștii din această regiune, care sunt cele mai mari provocări cu care se confruntă jurnaliștii din Republica Moldova? Și cum se compară acestea cu situația din celelalte țări ale Parteneriatului Estic?
În primul rând, este vorba despre sustenabilitate. Sustenabilitatea și capacitatea de a concura pe o piață corectă și competitivă. Înțelegem pe deplin și situația economică, faptul că este dificil și pentru instituțiile media din Republica Moldova să atragă mediul de afaceri. Iar după retragerea Statelor Unite ca donator de pe această piață, situația a devenit foarte dificilă.
Ceea ce observăm pe piața media din Republica Moldova este că există anumite condiții care trebuie îmbunătățite, inclusiv ca parte a planului de aderare a Republicii Moldova, astfel încât piața să devină echitabilă, competitivă și transparentă și să fie pregătită pentru aderarea la Uniunea Europeană.
O altă provocare fundamentală pentru presa independentă din Republica Moldova și, din nou, nu este o provocare specifică doar Republicii Moldova, ci întregii regiuni, este reprezentată de amenințările hibride, propaganda ostilă și dezinformarea. Vedem cum instituțiile media se luptă să se facă auzite în tot acest zgomot informațional creat de actorii propagandei și de cei care urmăresc să răspândească propagandă malițioasă și dezinformare.
Și aici trebuie să îi felicit pe partenerii noștri din Republica Moldova, inclusiv instituția dumneavoastră media, pentru faptul că lucrează 24 de ore din 24, 7 zile din 7, pentru a apăra spațiul informațional al Republicii Moldova și pentru a promova o dezbatere publică sănătoasă și responsabilă, un factor important pentru dezvoltarea democratică și pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Aveți programe destinate jurnaliștilor aflați în situații de risc. Ce tipuri de sprijin sunt disponibile în prezent? Pot jurnaliștii și organizațiile media din Republica Moldova să aplice pentru aceste oportunități?
IMS este o organizație globală și, implementând programe în diferite regiuni ale lumii, învățăm. Învățăm de la partenerii noștri, inovăm împreună cu ei și dezvoltăm metode noi. Metode care pot fi replicate și aplicate dintr-o regiune în alta.
Astfel, ceea ce putem oferi partenerilor noștri din Republica Moldova – instituțiilor media, dar și autorităților publice și organizațiilor societății civile – sunt metodologii dezvoltate în alte părți ale lumii, inclusiv în Europa.
Este vorba despre metode noi de combatere a dezinformării și propagandei ostile. Este vorba despre metode de organizare a activității într-o redacție, despre fluxurile editoriale, despre diferite modalități de gestionare a unei redacții. Este vorba și despre pregătirea pentru situații de criză – cum poate o redacție să fie pregătită pentru o criză, având deja un plan de gestionare a acesteia. Este vorba despre elaborarea unor protocoale de siguranță care să permită instituțiilor media să își desfășoare activitatea în condiții de securitate și despre multe alte metodologii.
Vreau să spun că, fiind o organizație globală și activând în diferite părți ale lumii, avem privilegiul de a descoperi soluții noi dezvoltate în aceste țări, pe care ulterior le replicăm în alte regiuni.
Republica Moldova ocupă locul 31 în Clasamentul Mondial al Libertății Presei realizat de Reporteri fără Frontiere. Din perspectiva dumneavoastră, ce progrese a înregistrat țara în consolidarea libertății presei și ce provocări mai persistă?
Aș spune că principalul progres, din punctul meu de vedere, este angajamentul statului de a consolida presa independentă și de a construi un sector media independent. Am văzut acest angajament exprimat mai întâi în Planul Național de Dezvoltare a Mass-Media, care se apropie de final, iar acum urmează să fie înlocuit de o strategie pentru mass-media elaborată de Ministerul Culturii împreună cu actorii din domeniul media.
Acesta este un pas foarte important făcut de stat, prin care dezvoltarea presei este plasată printre prioritățile naționale. Și consider că așa ar trebui procedat în toate țările în care activăm. De aceea îmi place să spun că Republica Moldova reprezintă un exemplu pozitiv și o sursă de inspirație pentru țările vecine și pentru întreaga regiune în ceea ce privește includerea dezvoltării mass-media în strategiile naționale.
Aș spune că acesta este principalul element prin care observăm angajamentul statului de a promova dezvoltarea mass-media. Observăm, de asemenea, că Republica Moldova are acum un plan de acțiuni privind siguranța jurnaliștilor. Acesta este un alt moment important. Din nou, statul a făcut un pas înainte prin elaborarea unei strategii naționale pentru protecția jurnaliștilor.
Acest lucru a fost realizat în cooperare cu Consiliul Europei și cu alți actori importanți din acest domeniu. Acestea sunt doar câteva exemple de angajament la nivel macro și de creare a condițiilor generale pentru funcționarea mass-media. Pentru că, atunci când vorbim despre condiții, acestea pot exista la diferite niveluri.
Ele pot exista la nivelul unei instituții media, însă ceea ce este cu adevărat important este ceea ce noi numim mediul favorabil în care mass-media își desfășoară activitatea. Aceste condiții au fost deja create sau sunt în curs de creare pentru ca presa să poată funcționa într-un mediu sigur și favorabil.
Desigur, există în continuare provocări și suntem conștienți de ele. Tocmai de aceea suntem aici, ca IMS, și lucrăm împreună cu partenerii noștri – instituții media, organizații ale societății civile și autorități publice – pentru a consolida independența și libertatea presei în Republica Moldova.
Dacă vorbim despre provocările cu care se confruntă jurnaliștii, dezinformarea, hărțuirea online și supravegherea digitală devin tot mai sofisticate. Cum ajută IMS jurnaliștii să își consolideze reziliența în fața acestor tipuri de amenințări?
IMS înțelege siguranța din trei perspective. Vorbim despre siguranța fizică, siguranța psihologică și siguranța digitală. Ca organizație cu experiență globală, care învață din experiența diferitelor țări, am dezvoltat metodologii privind siguranța redacțiilor. De exemplu, aici, în Republica Moldova, oferim partenerilor noștri un pachet complet de instruire privind pregătirea pentru situații de criză. Acesta include siguranța digitală, siguranța fizică, dar și siguranța psihologică.
Privind spre viitor, care sunt prioritățile IMS pentru Republica Moldova? Există programe sau inițiative noi la care jurnaliștii și instituțiile media independente se pot aștepta în perioada următoare?
IMS este dedicată principiului pe care îl numim localizare. Asta înseamnă că prioritățile noastre nu sunt stabilite la Copenhaga. Prioritățile noastre sunt determinate de nevoile existente în țările în care activăm. Așadar, aici ascultăm ce spun partenerii noștri din mass-media, organizații precum a dumneavoastră, organizațiile societății civile și autoritățile publice. Și acționăm în conformitate cu prioritățile naționale.
Pentru noi, prioritatea este să colaborăm cu partenerii noștri și cu Ministerul Culturii la elaborarea Strategiei de dezvoltare a mass-media. Această strategie va orienta în continuare activitatea IMS. Deocamdată, pot spune că nu este o surpriză faptul că principala provocare rămâne sustenabilitatea presei independente. Avem mari speranțe într-o reformă serioasă a pieței, astfel încât să existe, cel puțin la nivel macro, condițiile necesare pentru ca instituțiile media să fie sustenabile și să își poată desfășura activitatea.
Educația media și combaterea dezinformării vor rămâne, de asemenea, priorități. Vom continua să lucrăm, în primul rând, cu instituțiile media, deoarece, la IMS, credem că jurnalismul de calitate este cel mai bun răspuns la dezinformare.
Dar vom continua să colaborăm și cu ceilalți actori – societatea civilă, instituțiile media, organizațiile de dezvoltare a mass-media și autoritățile – pentru a consolida educația media și reziliența în fața dezinformării și a amenințărilor hibride.
În timpul vizitei dumneavoastră în Republica Moldova ați avut mai multe întrevederi, inclusiv cu președinta Republicii Moldova. Care au fost subiectele abordate?
Întrevederea a vizat sectorul mass-media din Republica Moldova și importanța unei prese independente și puternice pentru democrație. Am auzit direct de la doamna președintă un angajament ferm pentru susținerea, dezvoltarea și consolidarea sectorului mass-media independente și pentru continuarea reformei în domeniul presei. Am auzit direct de la doamna președintă că mass-media este extrem de importantă pentru democrație.
După cum știți, Republica Moldova avansează pe calea aderării la Uniunea Europeană. Ce rol pot avea partenerii internaționali, precum IMS, în consolidarea jurnalismului independent și în dezvoltarea unui sector media mai rezilient?
Pot spune că este o sarcină uriașă. Întregul proces de aderare la Uniunea Europeană reprezintă o provocare majoră pentru Republica Moldova. Dacă privim în urmă, la țări precum Croația, de exemplu, în perioada aderării sale, existau mult mai puține cerințe în ceea ce privește reforma mass-media. Astăzi însă, când vorbim despre reforma presei, nu ne referim doar la Codul serviciilor media audiovizuale, ci și la Regulamentul European privind Libertatea Presei.
Vorbim despre Regulamentul privind Serviciile Digitale, Regulamentul privind Piețele Digitale, Regulamentul privind Protecția Datelor Personale și despre toate celelalte acte legislative conexe. Așadar, când analizăm procesul de aderare la Uniunea Europeană, vedem că există un pachet amplu de cerințe care trebuie îndeplinite.
Este o muncă considerabilă atât pentru stat, cât și pentru mass-media și societatea civilă din Republica Moldova în drumul spre aderare. În acest context, rolul organizațiilor internaționale neguvernamentale și al organizațiilor internaționale și regionale, cum este, de exemplu, Consiliul Europei, este foarte important.
Este esențial ca Republica Moldova să beneficieze de asistență tehnică internațională, de sprijin internațional și de bune practici internaționale pe măsură ce avansează constant pe calea aderării.
Doamna Akhundova, vă mulțumesc foarte mult pentru acest interviu și pentru faptul că ne-ați împărtășit din experiența și din perspectiva dumneavoastră.
Vă mulțumesc foarte mult pentru invitație.
Octavian Bratosin, IPN
The post Amenințările hibride – o provocare pentru presa independentă. Interviu IPN cu Gulnara Akhundova appeared first on ipn.md.
MAI MULT IPN