Moldova se gândește să adere la NATO. Invadarea Ucrainei de către Rusia determină Republica Moldova să se gândească dacă trebuie să renunțe la neutralitate consacrată prin Constituție și să adere la o alianță militară „mai mare”, scrie Politico.
Întrebată despre o potențială aderare la NATO a țării sale, președintele Maia Sandu a spus într-un interviu acordat Politico că Republica Moldova încă analizează următorul său pas și dacă va fi nevoie să modifice Constituția pentru a se alătura Alianței.
„Acum există o discuție serioasă… despre capacitatea noastră de a ne apăra, dacă o putem face singuri sau dacă ar trebui să facem parte dintr-o alianță mai mare”, a spus ea.
„Și dacă ajungem, la un moment dat, ca națiune, la concluzia că trebuie să schimbăm neutralitatea, acest lucru ar trebui să se întâmple printr-un proces democratic”, a mai spus Maia Sandu.
În răspunsul ei, Maia Sandu a avut grijă să nu menționeze NATO, alianța militară blamată constant de președintele rus Vladimir Putin, care încearcă deja să destabilizeze guvernul pro-UE al Republicii Moldova. Rusia a avertizat cu privire la continuarea cooperării militare între Moldova și aliații occidentali.
Deși Moldova nu este membră a NATO, ea cooperează cu Alianța Nord-Atlantică și contribuie la forța de menținere a păcii condusă de NATO în Kosovo.
Maia Sandu, împreună cu alți lideri, s-au întâlnit cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la New York, în timpul Adunării Generale a Națiunilor Unite din septembrie anul trecut. Ministrul de Externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a participat la reuniunea NATO din decembrie de la București – prima dată când un ministru de Externe al Chișinău participă la o ședință ministerială a NATO. La acea întâlnire, aliații au reconfirmat sprijinul pentru Moldova, inclusiv prin pregătirea forțelor de apărare moldovenești.
România, membră NATO, este, de asemenea, dornică să sporească cooperarea militară cu Republica Moldova.
Cel mai mare obstacol în calea aderării ulterioare a Moldovei este că soldații ruși se află pe țării, în regiunea separatistă Transnistria.
Totuși, calculul militar devine din ce în ce mai presant. Moldova s-a trezit periculos de aproape de conflictul care a început în urmă cu aproape un an. Chiar săptămâna trecută, au fost găsite din nou resturi de rachete, în nordul țării. Atacurile împotriva infrastructurii energetice din Ucraina lasă și Moldova în beznă.
Moldova trebuie să facă un dans delicat: pe de o parte să rămână fidelă traiectoriei sale pro-occidentale și UE, pe de altă parte, să nu supere Rusia până la punctul în care ar putea folosi forța militară.
Rusia a avertizat în repetate rânduri Republica Moldova cu privire la cooperarea militară cu Occidentul, considerând fostul stat sovietic sub sfera sa de influență.
Dar Maia Sandu respinge orice percepție conform căreia efortul Moldovei de a-și consolida apărarea — fie prin creșterea capacității militare proprii, fie prin construirea de relații mai strânse cu alți aliați — reprezintă o provocare, spunând că Rusia, nu Ucraina sau Moldova, este agresorul.
„Moldova este o țară pașnică. Nu Moldova a început un război împotriva vecinilor săi”, a spus ea.
„Propaganda rusă a reușit să convingă o parte din populație că neutralitatea înseamnă că nu trebuie să investești în sectorul tău de apărare, că neutralitatea înseamnă că nu faci nimic și că nu ai capacitatea de a te apăra, ceea ce este greșit”, a adăugat președintele Moldovei.
Maia Sandu spune că țara sa rămâne extrem de „vulnerabilă” și este afectată de războiul hibrid rusesc prin propagandă și dezinformare. Dar, pentru moment, nu se confruntă cu amenințări militare.
„Datorită curajului și rezistenței ucrainenilor, deocamdată nu ne confruntăm cu amenințări militare”, spune ea.
„Ne confruntăm cu o serie de riscuri, dar niciunul nu se compară cu situația din Ucraina și cu prețul pe care îl plătesc ucrainenii”.
