Austria îşi va menţine veto-ul faţă de aderarea Bulgariei şi României la spaţiul Schengen până când va observa o “scădere susţinută” a numărului solicitanţilor de azil, a declarat ministrul austriac de Externe, Alexander Schallenberg.
“Ceea ce este important pentru noi, ca să fiu cât se poate de sincer, este ca numărul (migranţilor) să coboare şi să fie o scădere susţinută”, a precizat ministrul Schallenberg (foto articol), într-un interviu preluat, joi, de Politico.
El a descris veto-ul austriac drept un “semnal de avertizare” către Bruxelles, ce “trebuie să înţeleagă că, atunci când avem peste 100.000 de cereri de azil în 12 luni, este dificil pentru noi, Austria, să lăsăm pur şi simplu acest sistem disfuncţional să meargă mai departe”.
Şeful diplomaţiei austriece a refuzat să dea un orizont de timp pentru o ridicare a acestui veto, dar a apreciat că, în condiţiile în care sosirile migranţilor ilegali continuă să crească, ieşirea din acest impas nu se întrevede pe termen scurt.
„Austria este o mare beneficiară a spaţiului Schengen şi dorim ca el să funcţioneze”
El a mai spus că guvernul de la Viena este încurajat de “planul de acţiune” al UE pentru consolidarea controalelor la graniţe şi accelerarea procedurilor de azil, însă este nevoie de mai multe progrese. “Ca ţară situată în inima Europei, Austria este o mare beneficiară a spaţiului Schengen şi dorim ca el să funcţioneze”, a subliniat ministrul austriac.
În Austria au intrat anul trecut circa 110.000 de migranţi veniţi din Orientul Mijlociu, Asia şi Africa, de aproape trei ori mai mulţi faţă de anul anterior. Numărul migranţilor sosiţi în 2022 pe ansamblul ţărilor UE este de circa un milion, o creştere de aproape 50% faţă de anul precedent.
Dacă Franţa şi Germania ar fi înregistrat la fel de mulţi migranţi pe cap de locuitor ca Austria, atunci respectivele două ţări ar fi avut ele singure împreună un milion de migranţi, a remarcat ministrul austriac de Externe, potrivit Agerpres.ro.