Presiunea crește pe autorități ca urmare a deciziei de a închide încă 6 posturi de televiziune, la cererea Serviciului de Informații și Securitate.
Asociația Amnesty International Moldova s-a aliniat ONG-urilor, care au criticat decizia de suspendare a licenței de emisie a unor televiziuni și a cerut o argumentare clară a deciziei.
Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Asociația Presei Electronice (APEL), RISE Moldova, Centrul „Acces-Info”, precum și Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) și Amnesty International Moldova își exprimă îngrijorarea în raport cu perpetuarea practicilor de suspendare a licențelor posturilor de televiziune, în lipsa unor explicații extinse privind circumstanțele faptice și juridice ce justifică măsurile restrictive. ONG-urile semnatare cer autorităților să comunice neîntârziat argumentele și probele ce au stat la baza deciziei Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) a Republicii Moldova.
La 30 octombrie 2023, CSE a dispus suspendarea licențelor de emisie a altor șase posturi de televiziune (Orizont TV, ITV, Prime TV, Publika TV, Canal 2 și Canal 3) pentru că „reprezintă un pericol la adresa securității informaționale”, potrivit șefului Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața. Directorul SIS a declarat că aceste posturi TV își realizează activitatea cu „multiple încălcări ale legislației”, constatate de către Consiliul Audiovizualului (CA), dar și de SIS, iar prim-ministrul Dorin Recean a anunțat despre existența unor „dovezi că aceste posturi urmăresc un interes din afara Republicii Moldova, în scop destabilizator”.
În pofida acestui fapt, dispoziția CSE din 30 octombrie nu conține nici un argument sau referințe la „motivele serioase, convingătoare, justificate și probate corespunzător” care au stat la baza deciziei de suspendare. De asemenea, în hotărârea CSE lipsește informația exactă despre sancțiunile aplicate anterior de CA în privința fiecărui furnizor de servicii media vizat, dar și „multiple încălcări ale legislației”, constatate de către SIS.
În prezent, atât publicul general, cât și societatea civilă este privată de posibilitatea evaluării proporționalității ingerinței, dar și legitimității scopului urmărit de către autorități. Această abordare facilitează apariția îngrijorărilor în raport cu oportunitatea și gradul de compatibilitate a măsurilor restrictive cu principiile și valorile inerente unui stat democratic.
ONG-urile semnatare recunosc necesitatea de a implementa măsuri urgente pentru a asigura securitatea informațională a statului, însă subliniază că măsurile cu caracter restrictiv trebuie să fie fundamentate prin argumente convingătoare, probe certe și implementate într-o măsură în care să asigure excluderea dubiilor privind legalitatea și proporționalitatea ingerințelor.
Reamintim că statul are obligația de a pune în aplicare un cadru legislativ şi administrativ adecvat pentru a asigura pluralismul audiovizual eficient. Incapacitatea autorităților de a-și explica deciziile generează suspiciuni că măsurile restrictive au fost aprobate în mod nejustificat, în detrimentul diversității opiniilor politice exprimate, dar și în defavoarea consolidării protecției libertății de exprimare în mass-media audiovizuală.
În aceeași ordine de idei, exprimăm regretul că apelul anterior al ONG-urilor de media pe marginea cazului de suspendare a licențelor a fost întâmpinat cu tăcere de către autorități.
Pentru a elimina interpretările eronate și tendențioase, precum și pentru a aduce mai multă claritate, organizațiile semnatare solicită ca toate circumstanțele de fapt și juridice care au stat la baza deciziei CSE să fie comunicate public.
- Centrul pentru Jurnalism Independent
- Asociația Presei Electronice
- Centrul „Acces-Info”
- RISE Moldova
- Centrul de Resurse Juridice din Moldova
- Amnesty International Moldova