Comandantul armatei ucrainene Valeri Zalujni recunoaşte eşecul contraofensivei ucrainene în războiul împotriva Rusiei

Comandantul armatei ucrainene Valeri Zalujni recunoaşte eşecul contraofensivei ucrainene în războiul împotriva Rusiei, într-un interviu acordat săptămânalului britanic The Economist.

Unii dintre observatori s-au grăbit să anunţe de mult un eşec al ofensivei ucrainene, iar alţii nu vor să-l recunoască.

Însă comandantul armatei ucrainene tranşează.

Marea contraofensivă lansată la începutul lui iunie nu a avut efectul scontat, recunoaşte Valeri Zalujni.

Generalul ucrainean recunoaşte deschis că se află ”într-un impas”.

”Probabil că nu va exista o străpungere profundă şi frumoasă”, îşi exprimă el regretul.

Kremlinul a respins joi cuvântul ”impas”, apreciind că ”Rusia îşi continuă fără încetare operaţiunea militară specială” şi că ”toate obiectivele stabilite urmează să fie atinse”.

Valeri Zalujni, dirijorul acestei contraofensive – care a avansat doar 17 kilometri în aproape cinci luni -, îşi exprimă în mod deschis temerea faţă de o împotmolire care să avantajeze Rusia şi compară acest conflict armat cu ”Primul Război Mondial”.

MULTE GREŞELI

Generalul recunoaşte în acest interviu mai multe greşeli în planificarea şi desfăşurarea contraofensivei.

El recunoaşte mai întâi că a crezut că provocarea a suficient de multe pierderi Rusiei ar oferi Ucrainei un avantaj.

”Rusia a pierdut cel puţin 150.000 de oameni”, estimează el.

”În orice ţară, asemenea pierderi ar fi pus capăt războiului”, apreciază Zalujni.

Însă nu şi în Rusia, în eventualitatea în care bilanţul este exact, care are obiceiul să sacrifice un număr mare de militari pentru a-şi atinge scopurile, ca în Primul şi al Doilea Război Mondial.

Comandantul recunoaşte că armata sa nu a avansat atât de rapid pe cât a prevăzut el.

”Potrivit manualelor NATO şi calculelor pe care le-am făcut, patru luni ar fi trebuit să fie suficiente să ajungem în Crimeea”, declară el.

Oamenii săi au fost opriţi, din contră, de linii de apărare extrem de eficiente ale Rusiei şi nu s-au putut instala pe termen lung pe malul stâng al Niprului.

”La început, am crezut că era o problemă cu comandanţii noştri şi atunci i-am schimbat pe unii”, precizează el.

”Apoi am crezut că militarii noştri poate nu erau adaptaţi misiunii lor, iar atunci i-am transferat în anumite brigăzi”, adaugă el.

Însă degeaba.

De fiecare dată când trupele ucrainene au încercat să avanseze, ele s-au lovit de artileria, dronele şi câmpurile de mine împărăştiate pe tot câmpul de luptă, iar mijloace tehnologice au împiedicat orice operaţiune ”invizibilă”.

”Noi vedem tot ceea ce face inamicul, iar el vede tot ceea ce facem noi”, rezumă generalul ucrainean.

SALT TEHNOLOGIC MASIV

Valeri Zalujni consideră că un salt tehnologic masiv este indispensabil în vederea unei ieşiri din ”impas”.

El îndeamnă la inovare în domeniul dronelor, războiului electronic, capacităţilor antiartilerie şi echipamentelor de deminare, inclusiv la noi soluţii robotice.

Ofiţerul superior ucrainean se declară ”recunoscător” Occidentului pentru livrări de armament, însă îşi exprimă regretul cu privire la faptul că au ajuns uneori prea târziu pentru a mai face vreo diferenţă.

Rachetele cu rază lungă de acţiune şi tancurile ”ne-ar fi fost extrem de utile anul trecut”, pentru a fructifica succesul contraofensivei în Harkov şi Herson, reproşează el.

”Dar au ajuns abia anul acesta”, declară Zalujni.

Însă generalul ucrainean nu se ascunde în spatele acestor livrări tardive.

”Este important să înţelegem că acest război nu poate fi câştigat cu arme din generaţia trecută şi metode depăşite”, subliniază el.

”Ele vor antrena în mod inevitabil întârzieri şi, prin consecinţă, o înfrângere”, avertizează el.

Însă tehnologia va face diferenţa în acest război, în opinia sa.

Valeri Zalujni vrea, între timp, să facă totul pentru a împiedica un război de tanşee.

”Cel mai mare risc (al acestei opţiuni) este ca războiul să dureze ani şi să epuizeze statul ucrainean”, subliniază el.

Spre deosebire de Rusia, Ucraina nu deţine un bazin uman nelimitat.

Dacă saltul tehnologic nu soseşte rapid, ”mai devreme sau mai târziu ne vom da seama că nu avem suficienţi oameni pentru a ne bate”, conchide el.

ULTIMA ORĂ

NATO, prima reacție după ce o dronă s-a prăbușit pe blocul din Galați. „Condamnăm imprudența Rusiei”

NATO a reacționat după prăbușirea unei drone rusești asupra...

ULTIMA ORĂ | Ambasada Rusiei cere României „să nu expună inutil viețile propriilor cetățeni”

Ambasada Rusiei la București afirmă, într-un comunicat de presă,...

VIDEO | Alexandru Tănase critică PAS: „Un partid fără democrație internă nu poate furniza democrație societății”

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, afirmă că...

ULTIMA ORĂ

Brâncuși – Artistul pasionat de selfie care își controla cu adevărat imaginea și opera

Fotografii alb-negru realizate de Constantin Brâncuși din 1906 până la sfârșitul anilor ’30, inclusiv câteva autoportrete, sunt expuse la MARe/ Muzeul de Artă Recentă până...

Escrocherie de proporții în Capitală: Un pensionar și-a vândut două apartamente și a dat 2,1 milioane de lei unor falși angajați ai BNM

Poliția Republicii Moldova informează că în ultimele 24 de ore au fost documentate 13 cazuri de fraudă telefonică, dintre care patru au fost comise...

Important

Brâncuși – Artistul pasionat de selfie care își controla cu adevărat imaginea și opera

Fotografii alb-negru realizate de Constantin Brâncuși din 1906 până la sfârșitul anilor ’30, inclusiv câteva autoportrete, sunt expuse la MARe/ Muzeul de Artă Recentă până la 27 septembrie, împreună cu lucrări ale artiștilor Carl Andre, Marion Baruch și Evariste Richer. Pentru Brâncuși, fotografia nu era doar o metodă de a-și arhiva munca, ci și de …The post Brâncuși – Artistul pasionat de selfie care își controla cu adevărat imaginea...

Brâncuși – Artistul pasionat de selfie care își controla cu adevărat imaginea și opera

Fotografii alb-negru realizate de Constantin Brâncuși din 1906 până la sfârșitul anilor ’30, inclusiv câteva autoportrete, sunt expuse la MARe/ Muzeul de Artă Recentă până la 27 septembrie, împreună cu lucrări ale artiștilor Carl Andre, Marion Baruch și Evariste Richer. Pentru Brâncuși, fotografia nu era doar o metodă de a-și arhiva munca, ci și de …The post Brâncuși – Artistul pasionat de selfie care își controla cu adevărat imaginea...

VIDEO Trei morți după ce SUA au lovit o navă suspectată de trafic

Armata americană a lansat un nou atac asupra unei nave suspectate de trafic de droguri în Oceanul Pacific, în urma căruia au murit trei persoane. „Nava călătorea pe o rută cunoscută de trafic de droguri în Pacificul de Est și era angajată în operațiuni de trafic de droguri”, a scris Comandamentul american pentru America Latină și Caraibe (Southcom). Ulterior, momentul loviturii a fost surprins pe imagini, în care ambarcațiunea aflată pe...

Șeful unei companii de IA de 7,2 miliarde de dolari primește mii de CV-uri zilnic, dar spune că Generației Z îi lipsește o anumită...

„Studenții cred că e greu să-și găsească un loc de muncă, dar noi credem că e greu să-i găsim pe ei”, a declarat Arvind Jain, fost inginer Google și actual director al startup-ului de IA Glean, pentru revista Fortune.com. Milioane de absolvenți din Generația Z consideră că piața muncii actuală este dificilă. Fenomenul de „ghosting” …The post Șeful unei companii de IA de 7,2 miliarde de dolari primește mii...

Șeful unei companii de IA de 7,2 miliarde de dolari primește mii de CV-uri zilnic, dar spune că Generației Z îi lipsește o anumită...

„Studenții cred că e greu să-și găsească un loc de muncă, dar noi credem că e greu să-i găsim pe ei”, a declarat Arvind Jain, fost inginer Google și actual director al startup-ului de IA Glean, pentru revista Fortune.com. Milioane de absolvenți din Generația Z consideră că piața muncii actuală este dificilă. Fenomenul de „ghosting” …The post Șeful unei companii de IA de 7,2 miliarde de dolari primește mii...

Șeful unei companii de IA de 7,2 miliarde de dolari primește mii de CV-uri zilnic, dar spune că Generației Z îi lipsește o anumită...

„Studenții cred că e greu să-și găsească un loc de muncă, dar noi credem că e greu să-i găsim pe ei”, a declarat Arvind Jain, fost inginer Google și actual director al startup-ului de IA Glean, pentru revista Fortune.com. Milioane de absolvenți din Generația Z consideră că piața muncii actuală este dificilă. Fenomenul de „ghosting” …The post Șeful unei companii de IA de 7,2 miliarde de dolari primește mii...

Cine este câștigătorul sezonului 16 de la „Românii au talent” și al premiului de 120.000 de euro: Surpriza de pe locurile 2 și 3

Sezonul 16 al „Românii au talent” s-a încheiat pe 29 mai 2026, într-o finală plină de emoție și intensitate, în care tensiunea competiției s-a simțit în fiecare moment. După un sezon în care au reușit să impresioneze jurații și milioane de telespectatori, cei 10 finaliști au urcat pentru ultima oară pe scena talentelor, hotărâți să își lase amprenta în fața publicului, scrie protv.ro.