Stoltenberg: Ucraina va deveni membră NATO după război, dacă va face reformele necesare

Aliaţii din NATO sunt de acord că Ucraina va deveni membră a Alianţei Nord-Atlantice, iar la reuniunea Consiliului NATO-Ucraina se va conveni asupra recomandărilor de reforme pentru ucraineni, a declarat luni secretarul general al organizaţiei militare occidentale, Jens Stoltenberg, într-o conferinţă de presă, relatează The Guardian.

Cu toate acestea, toţi aliaţii sunt în continuare de acord că o aderare deplină rămâne imposibilă în mijlocul războiului, chiar dacă modalităţile de apropiere între Ucraina şi NATO continuă, a adăugat el.

„Este prea devreme pentru a spune exact care va fi decizia pe care o vom lua la summitul de la Washington. Toţi aliaţii sunt de acord că, în plin război, aderarea deplină nu este posibilă, dar, bineînţeles, vom continua să analizăm pentru a aborda modul în care putem apropia şi mai mult Ucraina şi NATO”, a declarat secretarul general al NATO.

Între timp, aliaţii continuă să sprijine Kievul în a se apăra de agresiunea rusă. În această lună, Germania şi Ţările de Jos au promis 10 miliarde de euro pentru Ucraina, iar România a deschis un centru de antrenament pe avioane F-16 pentru piloţii ucraineni. Aliaţii, inclusiv SUA şi Finlanda, trimit mai multe sisteme de apărare aeriană şi muniţie pentru a proteja oraşele ucrainene de atacurile ruseşti, a arătat secretarul general al NATO.

„Aliaţii NATO urmăresc şi pun în aplicare deciziile pe care le-am luat cu privire la Ucraina şi la aderarea sa la NATO la summitul nostru de la Vilnius din iulie anul acesta. Am luat trei decizii importante. În primul rând, am scurtat calea de aderare a Ucrainei de la un proces în două etape la un singur pas, prin eliminarea cerinţei privind un plan de acţiune pentru aderarea Ucrainei, astfel încât acest pas a fost deja făcut. În al doilea rând, am înfiinţat un Consiliu NATO-Ucraina, care este un organism important în cadrul căruia Ucraina şi toţi aliaţii NATO se reunesc la aceeaşi masă, cu aceleaşi drepturi şi obligaţii, şi care este un organism în cadrul căruia putem lua decizii împreună, astfel încât Ucraina se apropie în mod semnificativ de NATO prin înfiinţarea unui organism de luare a deciziilor. Acest Consiliu se va reuni pentru prima dată la nivel de miniştri de externe în această săptămână. În al treilea rând, am convenit asupra unui program cuprinzător şi substanţial pentru asigurarea interoperabilităţii depline între forţele ucrainene şi forţele NATO. Acest lucru îi va ajuta, bineînţeles, să se apropie de noi, să fie mai capabili să opereze împreună cu forţele NATO. Pe lângă aceasta, desigur, faptul că aliaţii NATO livrează F-16, tancuri de luptă, artilerie, instruire, toate acestea ajută Ucraina, într-un mod foarte practic, să se apropie de NATO, deoarece sunt din ce în ce mai capabili să opereze şi să lucreze împreună cu soldaţii NATO şi pe baza doctrinelor şi procedurilor de instruire ale NATO”, a arătat Jens Stoltenberg.

Pe de altă parte, Stoltenberg a subliniat că Ucraina este cea care decide să negocieze orice pace pe care doreşte să o convină cu Rusia, când şi dacă va veni timpul pentru discuţii de pace. „Este la latitudinea Ucrainei să decidă care sunt modalităţile acceptabile de a pune capăt acestui război. Responsabilitatea noastră este de a sprijini Ucraina şi de a le permite ucrainenilor să elibereze cât mai mult teritoriu posibil şi de a-i pune în cea mai bună poziţie posibilă, atunci când sau dacă vor putea începe negocierile”, a subliniat şeful NATO.

Războaiele sunt prin natura lor imprevizibile, a declarat Stoltenberg. Pe de altă parte, el a spus că NATO nu a văzut niciun semn că preşedintele Vladimir Putin ar avea de gând să facă pace, ci, dimpotrivă, că plănuieşte şi mai mult război. „Aşadar, ceea ce ştim este că cu cât oferim mai mult sprijin militar Ucrainei, cu atât mai puternică va fi poziţia lor pe câmpul de luptă şi cu atât mai puternică va fi poziţia lor la o eventuală masă de negocieri”, a explicat Stoltenberg.

El a mai spus că aderarea Suediei la NATO – care mai aşteaptă ratificarea Turciei şi Ungariei – îi va face pe toţi aliaţii „mai siguri” şi a cerut celor două ţări să finalizeze procedurile.

Recomandăm și ..

Mihai Enache, AUR: În Moldova continuă turismul electoral cu sprijin public. Cerem Franței să nu intervină în alegeri

Mihai Enache, liderul deputaţilor AUR, a afirmat, sâmbătă, că în Republica Moldva continuă implicarea autorităţilor locale în favoarea susţinerii unui anumit candidat din alegerile prezidenţiale din ţara noastră şi a precizat că în ţara vecină continuă turismul electoral care se desfăşoară cu maşini de la partide politice şi instituţii publice. El a făcut apel...

Ultima orǎ ..

Descoperire macabră lângă vila lui Taylor Swift. Rămășite umane au fost găsite de oamenii legii: Ce spun localnicii

O descoperire șocantă a avut loc în exclusivistul cartier Watch Hill din Westerly, acolo unde locuiește și celebra cântăreață Taylor Swift, scrie protv.ro.

Alegeri locale mâine în Boldurești și în alte 5 sate din țară: Fostul primar, Nicanor Ciochină, acuzat că l-a lovit mortal pe Mihăiță, pe lista candidaților

Pe data de 18 mai vor avea loc alegeri locale în 6 localități din țară, printre care și Boldurești. Fostul primar, Nicanor Ciochină, învinuit că l-a lovit mortal Mihăiță și a fugit de la locul accidentului, candidează din nou la fotoliul de edil.

Președintele american a anunțat că va discuta luni cu Vladimir Putin

Președintele american, Donald Trump va avea o convorbire cu președintele Rusiei, Vladimir Putin. Cei doi oficiali vor vorbi la telefon luni, 19 mai. Temele discuției vor fi „oprirea băii de sânge și comerțul”, a declarat Donald Trump, citat de DW.

Locul din România în care a fost găsită cea mai mare bucată de aur. Avea 53 de kilograme

În anii ’40, într-o fostă mină din Munții Metaliferi, România intra în istoria Europei prin descoperirea celei mai mari pepite de aur extrase vreodată pe continent. Locul care a adus această descoperire este perimetrul aurifer Barza, situat în apropierea orașului Brad, județul Hunedoara – o zonă legendară pentru abundența de aur nativ, vizibil cu ochiul liber în minereu. Aurul din adâncurile istoriei Zăcămintele aurifere din Munții Metaliferi sunt exploatate de mii de ani, iar dovezile arheologice atestă activități miniere încă din perioada dacică și romană. Primele galerii subterane cunoscute datează din secolul al II-lea, în timpul dominației romane. La Roșia Montană...

La Soroca Ziua Familiei a fost marcată printr-un marș

La Soroca Ziua Familiei a fost marcată printr-un marș la care au participat locuitorii din raion, copii, dar și reprezentanți ai administrației locale. Evenimentul a început cu o liturghie, după care participanții au avut parte de concursuri, ateliere de artă și un spectacol de muzică.

Moscova cere Kievului retragerea trupelor ucrainene din regiunile revendicate, în schimbul unui armistițiu

Negociatorii ruși au cerut Ucrainei să-şi retragă trupele din toate regiunile ucrainene revendicate de Moscova înainte ca Rusia să fie de acord cu o încetare a focului, scrie adevărul.ro.

Substanțe toxice, descoperite în orez. Care sunt riscurile pentru sănătatea copiilor

Un raport recent a scos la iveală prezența unor metale toxice, precum arsenicul, cadmiul, plumbul și mercurul, în orezul vândut în magazine din Statele Unite. Testele, realizate de organizația nonprofit „Healthy Babies Bright Futures”, au analizat 145 de mostre de orez din 20 de zone metropolitane și au arătat că fiecare probă conținea arsenic. Mai mult de un sfert din acestea depășeau pragul de siguranță stabilit pentru cerealele de orez destinate bebelușilor. Aceste descoperiri ridică semne de întrebare importante, mai ales pentru părinți și viitoarele mame, deoarece orezul este o sursă principală de arsenic pentru copiii sub 2 ani și...
spot_img