Expertul în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, spune că în acest an, Guvernul Republicii Moldova se confruntă cu probleme majore în cea ce privește încasările bugetare, în special din TVA.
Problemele au devenit atât de evidente, că în luna octombrie a trebuit să ceară Parlamentului modificări la bugetul de stat, pentru a redistribui sarcinile de încasare din TVA și a remedia situația până la sfârșitul anului. Anul 2023 este un an când Republica Moldova a trecut prin mai multe provocări, inclusiv la capitolul încasări bugetare. Analiza de mai jos, a fost scrisă pentru a lua decizii corecte, care vor determina evoluția lucrurilor în anul 2024 și următorii ani.
Veniturile bugetare din TVA au crescut stabil până în primul trimestru din 2023, când au ajuns la 30 de miliarde de lei, în valoare anuală. Apoi, a urmat jumătate de an de stagnare și chiar o scădere ușoară a veniturilor, fapt mai rar întâlnit în istoria bugetar-fiscală, execepție anul 2020, în timpul pandemiei de COVID-19. Pentru a înțelege amploarea și valoarea fenomenului, trebuie spus că anii precedenți, încasările din TVA în bugetul public constituiau 15,1% din totalul veniturilor populației, iar în acest an au scăzut la 13,8%. Această reducere de 1,3 p.p. (puncte procentuale) înseamnă 2,7 miliarde lei ratări bugetare din încasările din TVA pentru acest an.
Expertul declară că, pentru a contracara acest fenomen, este important de a înțelege cauzele care au generat tendințele negative. Trebuie analizate cinci cauze potențiale, care pot influența încasările bugetare și, astfel, să fie identificate soluțiile de stopare a fenomenului negativ.
Reducerea sau încetinirea cheltuielilor populației
Expertul susține că aceasta este cea mai evidentă cauză. Dacă populația își reduce cheltuielile, veniturile bugetare din TVA tot se reduc. Acesta fenomen a fost clar evidențiat în 2020, pe fundalul pandemiei de COVID-19. Economiile nete ale populației în bănci, în primele nouă luni ale anului curent, au crescut cu 3,3 miliarde de lei. Altele 3,5 miliarde de lei sunt economiile păstrate acasă. În total, circa 6,8 miliarde lei au fost economișiți și nu au mers la consum. Această tendință înseamnă ratări de venituri bugetare din TVA de circa 1 miliard de lei. După doi ani de criză, acum trebuie promovate politici clare de încurajare a consumului, fără de care sunt compromise puternic veniturile bugetare. Totuși, temperarea consumului și creșterea înclinației spre economii nu este ceva specific pentru acest an și are impact mai mic asupra ratărilor bugetare. În timp ce încasările de la Serviciul Fiscal de Stat (FISC) au crescut moderat, de la 2,5 miliarde de lei în trimestru trei, 2022. la 2,9 miliarde de lei în trimestru trei, 2023. Încasările de la vamă s-au redus substanțial, de la 6,5 miliarde de lei în trimestru trei, 2022, la 5,3 miliarde de lei în trimestru trei, 2023. Astfel, consumul temperat a influențat încasările bugetare, dar reducerile de la vamă nu pot fi explicate prin acest factor.
Trecerea la produsele cu TVA redus
Criza energetică din 2021-2023 a influențat puternic încasările bugetare din TVA. Cheltuelile populației și ale agenților economici pentru gaze naturale au crescut de la 3 miliarde de lei în 2020 la 13 miliarde de lei în 2022. În consecință, populația a fost nevoită să-și reducă cheltuelile din contul bunurilor obișnuite, unde TVA este 20%, pentru a achita factura la gaze naturale, unde TVA este de 8%. Această trecere a generat o reducere a încasărilor bugetare cu 900 de milioane de lei. Totuși, acest factor a fost valabil în 2022, mai puțin în 2023. Mai mult, încasările bugetare au început a fi negative din trimestrul II din acest an, 2023, după sezonul de încălzire. Din acest motiv, considerăm important să menționăm că influența acestui factor în acest an este una minoră și poate fi neglijat.
Creșterea cererii față de bunurile cu TVA la cota Zero
Noi avem bunuri cu facilități fiscale sporite, sau cota zero la TVA. Cel mai mare ca volum, și cel mai prezent, este cota zero la procurarea de imobile. Guvernul Republicii Moldova, anual, oferă această facilitate tuturor cetățenilor, dar nimeni, nici odată, nu a menționat această facilitate. În acest an, 2023, scutirea fiscală de la procurarea de apartamente va fi de minimul 640 de milioane de lei. De fapt, este o subvenție ascunsă oferită de către Guvern tututor celor care cumpără apartamente sau locuințe. Deoarece a crescut de două ori numărul locuințelor noi date în exloatare în acest an, față de anul trecut, ratările bugetare, cauzate de această creștere, sunt de circa 350 de milioane de lei.
Trecerea la economia neobservată
Sub economia neobservată se înțelege acele vânzări de bunuri și servicii care se realizează fără plata unor impozite, dar asupra cărora Guvernul nu solicită careva plăți. Spre exemplu, persoanele fizice, care vând produse agricole în piețe sunt scutite de plata TVA. În perioada de criză, un anumit număr de consumatori au migrat de la comerțul organizat, unde se achită TVA, la procurările de la piață, unde mărfurile sunt mai ieftine și nu se achită TVA. Considerăm că acest fenomen, chiar dacă există, nu este diferit de alte perioade și influența lui este una extrem de minoră.
Creșterea comerțului ilicit
Comerțul ilicit este considerată orice activitate economică de import, producție sau vânzare de bunuri și servicii, care se realizează fără onorarea, totală sau parțială, a obligațiunilor fiscale la buget. În opinia expertului, acest factor este de bază în tot ceea ce privește evoluția negativă a încasărilor bugetare din acest an. Anume comerțul ilicit trebuie să tragă cea mai mare atenție, atunci când se dorește soluționarea problemei încasărilor bugetare. Cel mai clar exemplu este comerțul ilicit cu produse de tutun, în special cu țigările electronice. Aceasta se explică prin faptul că nu există un alt produs la scară largă, care la un volum atât de mic să permită o fraudă fiscală atât de mare. Spre exemplu, într-o geantă de mână de 16 kg încap țigări electronice cu o valoare de evaziune fiscală de 35 de mii de lei. Astfel, la fiecare kg de țigări electronice vândute ilegal, frauda fiscală este de 2,2 mii de lei. Nu există nici o altă marfă în Republica Moldova, care se genereze așa fradudă fiscală la un volum atât de mic. Chiar dacă subiectul comerțului ilicit este pe agenda Guvernului și a Parlamentului, cel mai bine ar fi ca Ministerul Finanțelor să se preocupe de contracararea lui. Trebuie să-și asume răspunderea. Ministerul Finanțelor este instituția care prima resimte efectele acestui fenomen, iar amploarea lui afectează direct încasările bugetare, și prin coordonare cu alte instituții de reglementare, și de asigurare a ordinii de drept, Minsterul Finanțelor poate elebora și promova politici viabile pe termen lung, care să diminueze acest fenomen negativ și să asigure creșterea încasărilor bugetare.
The post Veaceslav Ioniță: Cinci factori au dus la diminuarea cu 2,7 miliarde de lei a încasărilor bugetare în 2023 appeared first on Omniapres.