Unul dintre foștii sateliți statali ai Rusiei, Armenia, care s-a poziționat însă vehement în ultimul timp contra Kremlinului, și-a donat aproape întregul său arsenal de rachete antiaeriene Ucrainei. Armenia a rămas, practic, lipsită de apărare aeriană.
Armenia și-a predat aproape toate echipamentele sale de apărare aeriană Ucrainei, potrivit unei postări de pe canalul Fightbomber Telegram, citat de News.Az și preluat de agenția bulgară Novinite.
Canalul susține că sistemele transferate includ o varietate de complexe de rachete antiaeriene, cum ar fi S-300, Buk, Osa și TOR, împreună cu stocurile de rachete care le însoțesc.
Această mișcare este semnificativă, deoarece aceste echipamente sunt esențiale pentru apărarea spațiului aerian împotriva aeronavelor inamice și a loviturilor cu rachete.
Informarea sugerează că decizia Armeniei a lăsat țara cu o capacitate de apărare aeriană foarte redusă, deși nu există detalii suplimentare despre motivele specifice din spatele transferului sau implicațiile pentru propria securitate națională a Armeniei.
Asistența este văzută ca parte a sprijinului internațional mai larg pe care l-a primit Ucraina în războiul în curs cu Rusia.
Între timp, Armenia a ales să nu sprijine apelul recent al Statelor Unite și al națiunilor europene pentru un tribunal internațional special care să abordeze „crima de agresiune împotriva Ucrainei”.
Armenia s-a retras în ultima clipă din declarația comună privind crimele Rusiei
Declarația comună, emisă pe 5 septembrie de miniștrii justiției din aproape 50 de state membre ale Consiliului Europei, SUA, Canada și Japonia, a aprobat, de asemenea, un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI) pentru președintele rus Vladimir Putin pentru crime de război în Ucraina.
Ministerul de Externe al Armeniei și-a confirmat decizia de a nu semna declarația, iar mai multe surse susțin că Erevan și-a retras sprijinul în ultimul moment. Ministrul armean al Justiției, Grigor Minasian, nu a mai participat la conferința de la Vilnius la care a fost făcută declarația, concentrându-se în schimb pe chestiunile constituționale interne de la Erevan.
Armenia a ratificat Statutul de la Roma fondator al CPI în octombrie anul trecut, pe fondul deteriorării relațiilor cu Rusia, deși prim-ministrul armean Nikol Pashinian a încercat de atunci să repare legăturile acceptând să participe la un summit BRICS în Rusia și abținându-se de la comentarii critice cu privire la Moscova.