Legea nr. 34 „privind punerea în aplicare a plăților în numerar”, care va restricționa semnificativ circulația numerarului în economie, intră în vigoare la 1 ianuarie 2025.
Cu toate acestea, și până în prezent cetățenii se plâng de dificultăți în deschiderea unui cont sau efectuarea tranzacțiilor în unele bănci, scrie logos-pres.md.
Situația a fost discutată de Olga Golban, directorul Serviciului Fiscal de Stat, Dorel Noroc, șeful Asociației Băncilor din Moldova, Daniel-Marius Staicu, șeful Serviciului pentru Combaterea Spălării Banilor și Finanțării Terorismului, și Adrian Gheorghiță, vicepreședintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare, în cadrul unei întâlniri online. Aceasta a fost organizată de Camera de Comerț Americană în Moldova.
„Legea este menită să contracareze evaziunea fiscală și procesele de spălare a banilor și finanțare a terorismului, dar ridică probleme suplimentare pentru cetățeni în ceea ce privește accesul la serviciile bancare”, a declarat Adrian Gheorghiță în cadrul întâlnirii. – Primim reclamații că unele bănci refuză să închidă sau să deschidă conturi. Aceste situații apar în contextul reglementării stricte a activității băncilor privind proveniența fondurilor cetățenilor”.
Reamintim că noua lege va afecta nu numai persoanele juridice, antreprenorii, persoanele care prestează servicii profesionale în domeniul justiției sau al sănătății, ci și cetățenii obișnuiți care nu sunt implicați în afaceri atunci când achiziționează bunuri imobiliare sau vehicule. În special, achiziționarea de bunuri imobiliare/vehicule de către o persoană fizică în numerar va fi posibilă numai dacă valoarea acestora specificată în contractul de cumpărare nu depășește echivalentul a 100 (pentru bunuri imobiliare) sau 50 (pentru vehicule) din salariul mediu lunar estimat în economie (partea (3) a articolului 5). În cazul în care prețul depășește limita stabilită, plata trebuie efectuată prin transfer bancar, cu excepția sumei de până la 200.000 de lei, care poate fi plătită în numerar.
Aceste reguli nu se vor aplica contractelor de vânzare-cumpărare de bunuri imobile și/sau vehicule deja încheiate la data intrării în vigoare a legii, iar limitele vor fi reduse în următorii doi ani de la intrarea în vigoare a acesteia. De la 1 ianuarie 2026 – 75 /25 salarii medii lunare pe economie, iar de la 1 ianuarie 2027 – 50 salarii medii lunare pe economie pentru achiziționarea de bunuri imobiliare. Nu există nicio limită pentru achiziționarea de autovehicule, ceea ce va exclude utilizarea de numerar în astfel de tranzacții.
În caz de încălcare a acestor norme, se vor aplica sancțiuni, diferențiate în cadrul unei bifurcații de sancțiuni în funcție de categoria de persoane și de acțiunile comise. Cuantumul concret al amenzii va fi stabilit ca urmare a analizării fiecărui caz de încălcare, pe baza principiului individualizării pedepsei și proporționalității sancțiunilor.
„Inițial, am fost întotdeauna în favoarea reducerii numerarului în cifra de afaceri economică pentru a face tranzacțiile transparente și sigure, pentru a monitoriza și combate evaziunea fiscală și concurența neloială”, spune managerul de politici al AmCham Moldova, Mihai Burunciuc. – Dar totul ar trebui să se întâmple treptat, pe măsură ce părțile sunt pregătite. Deoarece legea privește practic pe toată lumea, iar proiectul inițial avea multe riscuri, le-am identificat pentru a reduce costurile și inconvenientele pentru companii și persoane fizice. Majoritatea propunerilor noastre au fost incluse în textul final al legii. Dar modul în care va funcționa nu este încă clar pentru toată lumea, așa că am decis să punem întrebări preliminare despre ceea ce contribuabilii ar trebui să ia în considerare. Multe întrebări care apar au primit răspuns astăzi”.
Să spunem că un cetățean a vândut o mașină acum cinci ani, are contractul respectiv, dar a păstrat banii acasă. Vine cu ei la bancă pentru a-i depune într-un cont pentru o tranzacție ulterioară. Dar banca, conform regulamentelor sale interne, îl poate refuza, considerându-i suspecți. Iar o altă bancă poate accepta aceste fonduri fără a exprima îndoieli. Totul depinde de gradul de risc pe care banca este dispusă să-l asume.
Același lucru se poate întâmpla cu fondurile pe care cetățenii le-au primit din vânzarea unui apartament. Sau în cazul primirii de bani de la rude din străinătate nu prin transfer, ci prin transmitere. Va aproba banca originea lor legală și ce trebuie făcut pentru a le utiliza?
Participanții la dezbatere au clarificat că, la insistența comunității de afaceri, legea a schimbat obligația cetățenilor privați de a dovedi originea banilor, așa cum se întâmplă în prezent. Momentan, atunci când se depun bani într-un cont bancar pentru a cumpăra un apartament sau o mașină, dacă suma acestor achiziții depășește pragurile minime, aceștia trebuie să documenteze legalitatea lor. De anul viitor, cetățenii vor putea depune un alt document, o declarație pe propria răspundere, care să confirme că aceste fonduri au fost obținute în mod legal. În acest scop, va fi elaborat un formular adecvat, pe care Banca Națională îl va aproba până la 1 ianuarie 2025. În termen de zece zile, banca trebuie să o trimită Serviciului pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului. Cu toate acestea, pe baza acestei chitanțe, instituțiile statului vor avea dreptul să verifice în cazul în care există îndoieli cu privire la autenticitatea acesteia.
Există, de asemenea, întrebări cu privire la normele de utilizare a numerarului de către persoanele fizice- cetățeni care cumpără bunuri de la persoane juridice. De la 1 ianuarie 2025, în conformitate cu Legea nr. 34 „Cu privire la plățile în numerar”, aceștia au dreptul să plătească în numerar până la un maxim de 100.000 de lei. Sumele care depășesc această limită, cetățenii vor fi obligați să plătească prin transfer. Prin urmare, apare întrebarea cât de acceptabile vor fi acțiunile sale dacă, de exemplu, atunci când cumpără mobilă în valoare de peste 100.000 de lei, împarte această sumă cumpărând-o în rate.
Teoretic, este posibil, iar în acest caz cetățeanul nu încalcă legea până la proba contrarie. Cum va interpreta STI și alte autorități ale statului aceste acțiuni și ce intenționează să facă pentru a preveni aceste riscuri, astăzi putem doar presupune. Autoritățile nu vor încuraja astfel de practici, deoarece scopul acestor acțiuni este de a eluda legea. Aceasta a fost interpretarea care s-a auzit în timpul discuției.
Cu toate acestea, reprezentanții mediului de afaceri continuă să exprime puncte problematice legate de aceste inovații. De exemplu, protecția datelor cu caracter personal. Adesea, la încheierea contractelor, clienții nu doresc să își furnizeze datele personale, iar vânzătorul nu are dreptul să îi oblige să facă acest lucru. Și nu este întotdeauna posibil să se urmărească împărțirea sumei, aceasta este prerogativa autorităților de inspecție. În cazul în care un client a achiziționat bunuri în diferite magazine ale unui lanț de magazine pentru o sumă care depășește limita de numerar autorizată, acesta nu poate ști că este vorba de aceeași persoană.
De asemenea, există multe întrebări cu privire la impozitarea fondurilor trimise de cetățeni din străinătate. După cum a clarificat directorul Serviciului Fiscal de Stat Olga Golban, astăzi acestea nu sunt impozabile în cazul cadourilor făcute de rudele de gradul întâi. Dar, înainte de intrarea în vigoare a noilor norme privind utilizarea de numerar în Codul Fiscal va face o adăugare că, începând cu 1 ianuarie 2025, această dispoziție se va aplica și fraților și surorilor. În prezent, cetățenii nu le pot transfera proprietăți fără a plăti impozitul pe câștigurile de capital, fără a fi necesară îndeplinirea condiției de rudenie de gradul întâi. Adică, de anul viitor, nici tranzacțiile între rude de gradul doi nu vor fi impozabile. Dar între rude îndepărtate, prieteni și altele vor fi.
La momentul discutării proiectului acestei legi au existat multe plângeri cu privire la bănci, dar comisionul pentru acestea a rămas același (0,1%). În același timp, experții au remarcat că băncile sunt interesate nu atât de procent, cât de faptul că în Moldova toate cumpărăturile se fac în euro, iar transferurile de bani și contractele se fac în lei. Atunci când le încasează în bancă, pierd pe cursul valutar, iar cum transferul de bani se face tot în valută, băncile vor câștiga pe această diferență.
În acest context, vicepreședintele CNPF, Adrian Gheorghiță, a declarat că în viitorul apropiat va fi introdusă în legislația Republicii Moldova o directivă europeană relevantă, care va asigura o mai mare transparență în perceperea comisioanelor. El a specificat că CNPF intenționează să elaboreze un proiect de lege care va asigura accesul liber al cetățenilor la serviciile de bază ale băncilor. Aceasta înseamnă, de asemenea, crearea de noi produse financiare, inclusiv plăți instantanee, care vor reduce costurile pentru consumatori și le vor permite să le utilizeze mai des.