Andrei Nastase crede că doar printr-o astfel de abordare se poate recâștiga încrederea donatorilor și se poate construi o societate civilă mai robustă și credibilă.
Președintele Donald Trump a suspendat asistența financiară destinată mai multor ONG-uri din diverse state, inclusiv Republica Moldova, pe o perioadă nedeterminată. Această decizie a generat reacții virulente din partea unor indivizi și grupuri afectate, care s-au grăbit să-l critice și să-l învinuiască pe liderul american, ignorând contextul și motivele care stau la baza acestei măsuri. Asemenea atacuri suburbane s-au întâmplat și în alte state, dar modul în care au reacționat servitorii puterii de la Chișinău întrece orice măsură, lucru pe care, sper, să-l fi observat și Ambasada SUA din Republica Moldova.
Suspendarea fondurilor vine mult prea târziu, dar într-un moment în care eficiența utilizării acestora a fost pusă sub semnul întrebării, nu doar de oamenii din Moldova ci și de contribuabilii din occident. Milioane de dolari proveniți din contribuțiile cetățenilor americani au fost direcționați către diverse proiecte gestionate de aceste ONG-uri, însă impactul lor asupra vieții oamenilor obișnuiți rămâne dificil de cuantificat. În loc să prevină corupția, devalizările, derapajele antidemocratice, în loc să producă schimbări vizibile și benefice, aceste sume au fost adesea canalizate spre inițiative care au servit interesele unor cercuri restrânse, lăsând comunitățile marginalizate în aceeași stare de precaritate. Amintesc cum în tăcerea asurzitoare a acestor ONG-uri și a celor ce azi reprezintă guvernarea țara a fost transformată în spălătoria celor 30 de miliarde de dolari ale mafiei rusești, prădată de un miliard de dolari în epoca Plahotniuc și este în continuare prădată de alte miliarde în epoca “bunelor”. În lipsa reacției “societății civile, a fost nevoie să ieșim în stradă societatea.
Mai grav, unii dintre acești beneficiari ai sprijinului financiar american au folosit resursele pentru a-și consolida propriile cariere sau influența personală. În loc să se dedice dezvoltării societății civile și promovării valorilor democratice, aceștia au devenit apropiați ai structurilor de putere, atât la nivel local, cât și internațional.
Decizia președintelui Trump poate fi privită ca o încercare de a impune un standard mai ridicat de transparență și responsabilitate în gestionarea fondurilor externe. Este firesc ca o evaluare riguroasă a cheltuielilor să fie realizată, pentru a se asigura că resursele americane sunt folosite cu adevărat pentru îmbunătățirea vieții oamenilor și nu pentru consolidarea poziției unui grup restrâns de privilegiați.
Această măsură externă ar trebui să invite la o reflecție profundă, nu la reacții impulsive. În loc să critice decizia, cei afectați ar putea folosi acest moment pentru a demonstra transparență, eficiență și un angajament real față de cauzele pe care le susțin. Doar printr-o astfel de abordare se poate recâștiga încrederea donatorilor și se poate construi o societate civilă mai robustă și credibilă.
Mai mult, consider că și Uniunea Europeană ar trebui să vină cu o astfel de abordare, mai ales că, recent, Curtea de Conturi a Republicii Moldova a scos la iveală derapaje grave în utilizarea miliardelor de euro oferite de partenerii europeni.
Insuficient, însă, dacă președintele nu va convoca de urgență Consiliul Suprem de Securitate, care să dispună un audit exhaustiv, iar procurorii nu vor demara anchete și nu îi vor deferi justiției pe cei ce o merită.